Pinscherul pitic, un câine curajos

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Reprezentant de marcă al familiei „piticilor“, Pinscherul este un câine extrem de popular şi de apreciat. Creaţie a chinologiei germane, acest mic animal se remarcă prin structura sa compactă, musculatura dezvoltată, părul scurt şi lucios.

Un companion extrem de „prezent“, acest „pitic“ este foarte curajos, exigent şi tenace. Un câine mândru, elegant şi care latră cu uşurinţă un „frate mai mare“. În unele situaţii, Pinscherul nu se sfieşte să „se dea“ la confraţii de talie mult mai mare decât a sa. În general, este un câine relativ ponderat în relaţiile cu celelalte animale şi plăcut cu copiii, cu condiţia ca aceştia să nu-l sâcâie.
Este destul de suspicios cu străinii, dar comportamentul său este total dependent de maniera în care este socializat din fragedă pruncie. Pinscherul pitic poate învăţa foarte multe, dar mai ales ceea ce îl interesează. Pentru a-i „fasona“ caracterul, este indicat să fie plimbat, de mic, în medii populate cu câini şi oameni. Veţi rămâne uimiţi cu câtă uşurinţă vă va înţelege şi vă va asculta acest câine! Pentru toate caracteristicile enumerate mai sus, Pinscherul pitic poate fi numit „regele jucăuş“.
Ca structură, el este un câine ce nu depăşeşte 25 - 30 de centimetri la greabăn şi o greutate de cinci kilograme. Dar mare atenţie la mâncare! Hrăniţi-l corect, altfel veţi avea un câine obez! Pinscherul este perfect adaptabil vieţii de apartament şi nu va suferi dacă nu are şi o grădină sau o curte. Atenţie însă, este foarte sensibil la frig!
Acest câine nu are nevoie de un program special de exerciţii fizice, dar este bine să i se ofere ocazia să alerge şi să se joace ori de câte ori este posibil. Ţinând cont de curiozitatea naturală şi de dorinţa de explorare a lumii ce-l înconjoară, tentativele sale de evadare trebuie stopate. Ca longevitate, Pinscherul pitic poate trăi aproximativ 15 ani sau chiar mai mult.

Origini

Pinscherul pitic nu are nici o legătură cu Dobermanul şi este o rasă mult mai veche decât acesta. Pinscherul pitic, care era utilizat la „vânătoarea“ de şoareci, reprezintă rezultatul unor încrucişări dintre câteva rase de terrieri şi Pinscherul german. Având în vedere pasul elegant şi modul de ridicare a membrelor, este foarte posibil să fi fost făcută şi o infuzie de sânge de Ogar pitic italian. Cert este că numele acesta, Pinscher, în germană înseamnă terrier. În fapt, Pinscherul a fost cunoscut şi sub numele de Micul Terrier german.

Răspândire

În jurul anului 1900, această rasă trece Oceanul Atlantic şi ajunge în Lumea Nouă, concomitent cu apariţia sa pe scena chinologică franceză. Cel de-al doilea război mondial determină o scădere a numărului de exemplare, dar, în perioada imediat următoare, Pinscherul cunoaşte o nouă dezvoltare în Germania, Statele Unite şi Brazilia, ţări unde efectivele de Pinscher pitic sunt foarte importante.
În România, începând cu anii '70, Pinscherul a cunoscut o oarecare dezvoltare, când o seamă de crescători au înmulţit şi răspândit rasa. Inteligent, sportiv, mereu „prezent“ şi vesel, rezistent şi uşor de întreţinut, apt convieţuirii în apartament, Pinscherul pitic este un câine ce merită o mai mare atenţie din partea iubitorilor de animale.