Performanţe în şcoli sau lipsă de motivare

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Profesorii care predau în şcolile europene nu se simt motivaţi şi îşi pierd 13% din timp încercând să menţină disciplina în clasă.

Noile metode de predare şi învăţare duc un liceu românesc la Forumul Inovatorilor în Educaţie. Instituţia de învăţământ desemnată câştigătoare este Liceul Teoretic „Grigore Moisil“ din Bucureşti, care a fost recent aleasă Şcoală Pathfinder şi care va participa la Forumul mondial al Inovatorilor în Educaţie, desfăşurat la Salvador, Brazilia. Şcolile alese pentru a participa la programul Pathfinder au fost selectate din mai mult de 110 unităţi aplicante din întreaga lume. Fiecare şcoală din program a demonstrat leadership puternic, dând dovezi palpabile de inovaţie şi implementări reuşite de schimbări. La cea de-a cincea ediţie anuală mondială a Forumului Inovatorilor în Educaţie, Microsoft Corp. anunţă lansarea uneia dintre cele mai mari reţele de educatori din lume la www.partnersinlearningnetwork.com. Lansarea acestei reţele pentru educaţie reprezintă noua generaţie a Reţelei Profesorilor Inovativi, o reţea globală, care estimează ca va cuprinde peste două milioane de profesori şi lideri din educaţie până anul viitor. Această comunitate dinamică include progrese ale tehnologiei reţelelor sociale care îi vor ajuta pe profesori şi elevi să lucreze mai bine, conectându-i în cadrul comunităţilor pentru dezvoltare profesională. Site-ul reţelei este disponibil în limba engleză şi ucraineană, la care se vor adăuga şi alte limbi în următoarele luni. Membrii Reţelei Parteneri pentru Educaţie vor beneficia de avantaje: conectarea cu omologii lor din întreaga lume în interes profesional pentru materiile de predare sau locaţii, crearea comunităţilor dedicate predării şi învăţării inovative şi dezvoltării profesionale, găsirea de noi conţinuturi şi programe şcolare, ca, de exemplu, coaching sau Innovative Schools Toolkit etc.

Trei profesori din patru nu sunt motivaţi

În ciuda şanselor pe care le au cadrele didactice doljene, naţionale sau europene, nu foarte mulţi profită de aceste specializări sau schimburi de experienţă. Tocmai de aceea, sondajele realizate la nivel european privind procesul de învăţare şi predare nu sună încurajator. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat rezultatele unui studiu internaţional realizat în 23 de ţări, dintre care 15 sunt membre ale Uniunii Europene, din care reiese că profesorii nu se simt motivaţi şi îşi pierd 13% din timp încercând să menţină disciplina în clasă. UE a sprijinit realizarea studiului, în speranţa că acesta le va permite autorităţilor din domeniul educaţiei să-şi facă o idee mai clară cu privire la ajutorul pe care l-ar putea acorda celor aproximativ 6,25 milioane de profesori din Uniune. Rezultatele au fost folosite la realizarea, în premieră, a unei comparaţii la scară internaţională a mediilor educaţionale şi a condiţiilor de muncă ale profesorilor. Trei profesori din patru consideră că nu se simt motivaţi să-şi îmbunătăţească metodele de predare, iar comportamentul neadecvat al elevilor afectează derularea cursurilor în trei şcoli din cinci. Profesorii din Irlanda, Portugalia, Spania sau Italia se plâng de faptul că nu sunt evaluaţi sistematic şi nu primesc ecouri cu privire la activitatea derulată la clasă.
Toate ţările care au participat la realizarea studiului par să se confrunte cu o lipsă a personalului calificat, însă cifrele diferă mult, de la 12%, în cazul şcolilor din Polonia, până la 78%, în Turcia.
Studiul sugerează că factorii de decizie din domeniul educaţiei le-ar oferi un sprijin eficient profesorilor şi elevilor dacă s-ar axa mai mult pe rezultatele învăţării şi mai puţin pe programele şcolare: formarea cadrelor didactice din UE, participarea la studii internaţionale privind procesul de predare şi învăţare, participarea la programele Comenius.  

Principalele constatări ale raportului

Dezvoltarea profesională reprezintă o parte importantă a vieţii profesorilor. Cu toate acestea, unul dintre principalele obstacole în calea participării la activităţi de dezvoltare profesională a acestora este „conflictul cu programul de lucru“. Salvarea ar putea veni din partea unor politici de integrare mai bună a dezvoltării profesionale a profesorilor în pachetul complet de lucru al acestora şi în funcţionarea şcolilor. Apoi, politica şcolară de asigurare a feed-backului privind performanţa profesorilor este strâns legată de dezvoltarea profesională a acestora şi de percepţia impactului ei. Climatul şcolar joacă şi el un rol important. Profesorii care se simt bine la locul de muncă şi în cadrul şcolii privesc pozitiv dezvoltarea profesională. Pentru responsabilii politici, aceste constatări arată că, prin concentrarea pe evaluare, feed-back şi un climat şcolar pozitiv se poate contribui la dezvoltarea şcolilor ca „organizaţii educaţionale“, promovând formarea profesională continuă şi îmbunătăţind astfel calitatea predării. Cele 23 de ţări incluse în raport sunt: Australia, Austria, Belgia (Comunitatea Flamandă), Brazilia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Coreea, Lituania, Malaezia, Malta, Mexic, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania şi Turcia. La nivelul fiecărei ţări au fost selectate aleatoriu aproximativ 200 de şcoli, în cadrul cărora directorul şi alţi 20 de profesori au completat câte un chestionar.