Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

„Dacă ştii să respecţi lutul, te respectă şi el pe tine!“, acesta este crezul lui Ionel Cococi. A renunţat la joburile pe care le-a urmat până la 31 de ani, pentru a se dedica reînvierii tradiţiilor, ceramicii de tip neolitic, cultură reprezentativă pentru zona de est şi sud-est a Olteniei în epoca neoliticului mijlociu. Tehnica de execuţie a vasului este rudimentară.

Ionel Cococi este născut pe 1 iunie 1969 în localitatea Vădastra, din judeţul Olt. Deşi a îmbrăţişat meşteşugul olăritului în urmă cu numai nouă ani, are o carieră de succes, ajungând un nume cunoscut atât în ţară, cât şi în străinătate. Mărturiseşte cu emoţie că a descoperit taina olăritului în urma unei întâmplări care i-a schimbat existenţa.
„În 2000, în localitatea în care trăiam, s-a desfăşurat un proiect de reînviere a ceramicii neolitice de Vădastra, la care au luat parte profesori de la mai multe universităţi din lume. Acest proiect a fost susţinut de Banca Mondială şi de Guvernul României. Iniţial, m-am oferit voluntar. Trebuia să-i transport cu maşina personală dintr-un loc în altul. Până la acea dată n-am avut nici o legătură cu olăritul. Toţi avem un destin foarte bine creionat, numai că nu trebuie să stăm şi să aşteptăm pasivi, ci este necesar să contribuim şi noi la împlinirea lui. Poate că ăsta a fost şi destinul meu!“, îşi aminteşte meşterul.
La Târgul Olarilor organizat cu ocazia Zilelor Municipiului Craiova, Ionel Cococi a fost înconjurat de câteva zeci de vase din ceramică, de toate mărimile. Fiecare vas are povestea lui, pentru că respectă o cultură veche de 7.500 de ani: reprezentarea Zeiţei fertilităţii, spiralele întâlnite pe ceramica de Vădastra etc. Nici unul dintre vase nu are perfecţiunea celor din fabrică sau un finisaj impecabil. Nici nu este acesta scopul meşterului, care încearcă să redea arta unei culturi apuse, respectând tehnicile acelor vremuri.

Creaţiile lui Ionel Cococi au ajuns în Germania sau Marea Britanie

Înainte de a deprinde tainele ceramicii, a terminat Liceul de Construcţii Maşini, a lucrat în armată şapte ani, iar apoi în comerţ, ocupându-se de un magazin de haine second hand. A încercat iniţial singur acasă să dea formă lutului. A avut însă nevoie de doi ani de pregătire. Vasele sale prind formă nu foarte repede, e nevoie de timp şi de răbdare, deoarece procesul necesită foarte multă pricepere, nu neapărat efort fizic. Din lutul gri, scos de la aproximativ doi-trei metri, meşterul realizează mai întâi fundul vasului, iar apoi un şnur ce se pune roată, se bate, se finisează, dându-se astfel forma dorită. Apoi, vasul se decorează cu diverse motive ca: spirală simplă, spirală dublă, simpli şi dubli colţi de lup, colţi de lup în zig-zag, pe care meşterul îi consideră continuitatea vieţii pe pământ. Trebuie să controlezi forma vasului, altfel, dacă pui toate straturile de corzi, te controlează vasul pe tine. 30 zile de muncă îi ia fiecare vas. Munca olarului nu se termină odată cu înălţarea vasului din corzi spiralate de lut, ci ea continuă cu răzuiri, şmirgheluiri, arderi în cuptor la 850-900 de grade Celsius. Merită, însă. Creaţia mâinilor sale a ajuns în expoziţii din Germania şi Marea Britanie.
„Eram o persoană fără pregătire, dar cu îndemânare şi suflet. Acesta a fost destinul meu. Sunt primul olar din Vădastra după 7.500 de ani. Astea sunt replici după ceramica neolitică de Vădastra. Pentru a o desăvârşi însă, trebuie să comunici foarte bine cu lutul, este o materie din care poţi să obţii ce vrei dacă o respecţi. Până acum, pe mine nu m-a dezamăgit. Apoi, am învăţat să comunic cu focul“, a povestit Ionel Cococi. Artistul ceramist este instructor la Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Slatina, unde predă unei clase de 24 de elevi. Este student în anul al II-lea la Facultatea de Istorie.  

Clienţii meşterului - iubitorii de artă

După nouă ani de muncă, au început să apară şi satisfacţiile materiale. Afacerea cu ceramică şi-a găsit şi clienţi. „Clienţii mei sunt un segment aparte, strict limitat. Obiectele create de mine sunt pentru iubitorii şi cunoscătorii de artă, colecţionari, dar şi pentru oamenii care-şi permit să achiziţioneze adevărate valori, replici foarte reuşite ale ceramicii de tip neolitic“, a afirmat Cococi. Meşterul a participat cu expoziţii în Franţa, Belgia, Italia şi Bulgaria. Dintre expoziţiile personale putem aminti pe cea de la sediul UNESCO din Paris, Strasbourg, Marche de Noel, Bruxelles, Comitetul Regiunilor, Nürnberg, Torino, Pleven etc.

Cultura Vădastra

Aria de răspândire a culturii Vădastra nu se limitează la zona Olteniei, cuprinde şi zona de sud-est a Munteniei, precum şi nord-estul Bulgariei. Cultura Vădastra a atins în cursul evoluţiei sale un înalt grad de dezvoltare, evidenţiat între altele şi de realizările din domeniul plasticii antropomorfe. La Vădastra, ceramica este în cantitate mare şi predominant în stare fragmentară. Olarii culturii Vădastra au desăvârşit complexuri de ceramică excizată şi încrustată masiv cu substanţă albă, provocând admiraţia arheologului Corneliu Mateescu, care a săpat la Vădastra, acesta considerând-o de „o splendoare nemaiîntâlnită până atunci în mediul neoliticului mijlociu“. Ulterior, frumuseţea ceramicii de Vădastra l-a determinat pe Vladimir Dumitrescu să aprecieze în lucrările sale „Arta preistorică în România“ şi „Arta neolitică în România“ că, alături de ceramica pictată a culturii Cucuteni, olăria culturii Vădastra constituie cea mai înaltă expresie a artei decorative a ceramicii din tot neo-eneoliticul european.

„Toţi avem un destin foarte bine creionat, numai că nu trebuie să stăm şi să aşteptăm pasivi, ci trebuie să contribuim şi noi la împlinirea lui. Poate că ăsta a fost şi destinul meu!“.

• Currently 5.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5