« Alte articole din categoria Cariere
La sfat cu consilierul şcolar
Cariere - Crina RAICEA(citeste alte articole de acelasi autor »)
Consilierul şcolar, dascăl şi psiholog
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
Consilierul şcolar din filmele americane care rezolvă problemele existenţiale ale tinerilor a apărut şi în unităţile de învăţământ autohtone. Plătit ca un dascăl obişnuit, dar antrenat pentru a face faţă conflictelor dintre elevi, profesori şi părinţi, el oferă consiliere în carieră şi îi iniţiază pe tineri în arta comunicării.
Consiliere în carieră, testări psihopedagogice, educaţie pentru sănătate, educaţia copiilor supradotaţi, rezolvarea tulburărilor de comportament ale elevilor, a dificultăţilor de adaptare şi învăţare, a conflictelor dintre părinţi, elevi şi profesori, toate acestea intră în atribuţiile consilierului şcolar. Aşa că, dacă aţi absolvit o facultate de psihologie, sociologie, psihopedagogie sau facultatea de filosofie în anii 1979 şi 1989, dacă vă plac copiii, aveţi abilităţi de comunicare şi capacitatea de a vă pune în locul celuilalt, atunci sunteţi persoana potrivită pentru a ajunge consilier şcolar.
Titularizat pe post, ca orice profesor
Dar drumul până la cabinet nu este uşor şi trebuie să treceţi prin titularizare deoarece un post de consilier şcolar este asemenea oricărui loc în învăţământ. „Posturile de consilier şcolar sunt contabilizate ca posturi didactice, iar ca să apară un astfel de loc într-o şcoală trebuie să se restructureze altă catedră sau chiar o clasă. Directorul unităţii de învăţământ este cel care identifică acest post şi solicită un consilier şcolar care să îl ocupe. De cele mai multe ori, directorii nu înţeleg acest lucru şi fac cereri către noi şi către inspectorat“, a explicat Adriana Rotaru, directoarea Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Dolj. După ce i s-a găsit post, aspirantul la statutul de consilier şcolar trebuie să dea un test de angajare în care trebuie să îşi demonstreze capacitatea de a înţelege şi rezolva problemele elevilor. „Din păcate, legea nu prevede şi un interviu, dar pentru ca să îi testăm abilităţile, în testul scris pe care candidatul îl dă există o parte de metodică unde trebuie să rezolve o problemă concretă, să facă faţă unei situaţii reale cu care se poate confrunta. Acest subiect reprezintă 30% din notă şi de el depinde, practic, angajarea“, a menţionat Adriana Rotaru.
Criză de consilieri la ţară
Uşa unui consilier este mereu deschisă pentru tinerii care se confruntă cu diferite probleme, dar în unităţile de învăţământ din Dolj există un consilier la aproximativ două mii de copii. „Sunt foarte puţini şi nu acoperim nici jumătate din problemele cu care ne confruntăm. Legea prevede un consilier la 800 de şcolari sau la 400 de copii de grădiniţă, iar conform unui proiect de lege numărul ar trebui redus la jumătate. Noi avem însă 39 de cabinete de consiliere în şcoli şi cinci consilieri la Centrul de Asistenţă Psihopedagogică. În alte judeţe, de exemplu, sunt sute de consilieri“, a spus Adriana Rotaru. Criza se manifestă şi în mediul rural, unde numai în cinci unităţi de învăţământ există câte un astfel de cabinet. Copiii din Işalniţa, Brădeşti şi Coţofeni pot cere ajutorul consilierului. Cei mai mulţi consilieri sunt în şcolile craiovene, în timp ce în celelalte oraşe există câte unul.
Absolvenţii, nepregătiţi pentru consiliere
Majoritatea consilierilor doljeni sunt tineri până în 30 de ani care nu îşi învaţă meseria în facultate, ci la locul de muncă, lucrând cu copiii şi făcând faţă problemelor din şcoli. „90% dintre consilierii noştri sunt absolvenţi de sociologie, dar în facultatea de sociologie nu se studiază psihologia copilului şi nu au pregătire în consiliere. 60% dintre ei s-au înscris la masterate, dar cel mai mult învaţă când intră în contact cu copiii“, a precizat Adriana Rotaru. Consilierul şcolar oferă asistenţă individuală şi de grup, participă la şedinţele cu părinţii, elaborează programe şi parteneriate pe diferite teme şi intervine în problemele conflictuale. „Consilierul şcolar trebuie să asigure atmosfera potrivită în şcoală şi să rezolve problemele care apar între elevi şi dascăli, elevi şi părinţi. Nu este un sfătuitor, ci un sprijin. Nu le oferă soluţia, ci îi ajută să o descopere singuri“, a mai spus Adriana Rotaru.
Profesie cu două tăişuri
Sunt şi oameni cărora această profesie li se pare riscantă şi au renunţat la postul de consilier şcolar, dar majoritatea celor care ajung în cabinetele din şcoli reuşesc să rezolve toate conflictele. „A fost un caz în care o tânără a plecat pentru că a spus că i se pare periculos să lucreze cu unii copii care au probleme. A fost un caz izolat, dar a arătat altă latură a acestei meserii. În general, consilierii fac faţă tuturor provocărilor şi reuşesc să rezolve conflictele“, a precizat directoarea CJARE Dolj.
Nota curentă: 3.8 din 5 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de ce mai conteaza:
Este jenant sa auzi de la o colega despre care ar trebui sa crezi ca ii sprijina pe cei tineri cat de rusinos vorbeste ...in opinia domniei sale sa intelegem ca suntem , asa cum ii place sa sustina in repetate randuri, niste neaveniti, in afara psihologiei, in afara oricarei probleme! Cei tineri se specializeaza, dumneaei a ramas cu facultatea, nu are nicio alta specializare, nimic, ceva oricum depasit, din anii pe care ii glorifica, 78...pentru dumneaei, si psihologia a evoluat, dar o iertam poate asa iese la pensie mai devreme! - de Mine:"Aşa că, dacă aţi absolvit o facultate de psihologie, sociologie, psihopedagogie sau facultatea de filosofie în anii 1979 şi 1989 ..." Adica ce sa intelegem? Decat cei care au absolvit facultatile mai sus mentionate si in anii respectivi: 1979 si 1989 pot deveni consilier scolar???
- de pentru redactor:nu stiu cat se informeaza un reporter atunci cand vrea sa realizeze un reportaj: sursa, credibilitatea, cunostinte despre ce vrea sa scrie...nu o sa tin curs de jurnalistica... dar, nu ati ales persoane potrivita pentru interviu...asa, ca distractie, sunt numai diletanti in consiliere psihopedagogica( ca sa o citam pe doamna in cauza). Acum doua saptamani , invitata fiind la tvr2, unde iarasi expune parerea ei de SPECIALIST, a fost foarte interesant...era "avizata".Probabil ca simte nevoia sa fie intervievata...sunt erori de continut in articol...plus ca se incalca un principiu de confidentialitate!
- de ...:A fi profesor de matematica necesită absolvirea Facultăţii de Matematică, ci nu a Facultăţii de Fizică, Chimie, şi alte ştiinţe înrudite; a fi profesor consilier psihopedagogic necesită absolvirea Facultăţii de Psihologie, şi chiar mai mult -secţia de psihologie generală, ci nu a celei de pedagogie, asistenţă socială sau a Facultăţii de Sociologie, Filosofie. A avea cunoştinţe în profesiile citate pentru că ai absolvit o facultate înrudită cu cea de psihologie, nu înseamnă că eşti şi apt pentru a profesa această meserie! De aceea dacă îţi doreşti a fi matematician, urmează facultatea adecvată, a fi psiholog de asemenea, şi nu avea impresia că eşti polivalent sau nu profita de faptul că în învăţamânt "orice e posibil"! Ne-am pregătit într-un domeniul ales de bună voie şi nesiliţi de nimeni, înseamnă că cei mai buni suntem în acest domeniul, deşi mai sunt şi altele pe lângă, însă suntem oameni şi nu toţi genii, nu putem excela în mai mult de un domeniu...
- de ema:Psihologul este o profesie la modă despre care mulţi avem impresia că avem şi talent să o practicăm! Pentru a aplica un test psihologic chiar nu-ţi trebuie şcoală, şi o persoană cu studii medii ar fi capabilă să-l aplice, însă pentru a interpreta acest test chiar îţi trebuie o anumită şcoală, un anumit nivel de pregatire, o anume experienţă în domeniul...deşi în zilele noastre "psihologii" apar ca ciupercile după ploaie, iar eliberarea de diplome de la unele facultăţi, precum şi modul de eliberare al licenţei pentru testele psihologice, devin societate comercială!?
