Tăiatul porcului, meserie cu tradiţie

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Tăiatul porcului şi prepararea tuturor bunătăţilor care vor umple masa olteanului de Sărbători se pot face în doar câteva ore. Gospodinele pot spune adio dezastrului din bucătărie, bărbaţii pot savura liniştiţi o ţuică fiartă la căpătâiul animalului sacrificat, iar copiii ascultă cuminţi poveşti de Crăciun. Toate acestea nu le aduce Moş Crăciun, ci Traian Beşliu, din Balş.

Traian Beşliu a început să-şi depene povestea în timp ce pârlea unul din zecile de porci pe care îi taie de Crăciun: „Îmi plac Crăciunul şi toate obiceiurile care se fac în această perioadă. Colindele şi, bineînţeles, specialitatea mea, porcul. Îmi place să tai şi să prepar porcii. Mi-e drag să fac totul bine, să îi placă omului şi să se bucure de Crăciun“. Traian Beşliu are 53 de ani, locuieşte în comuna Bârza, din judeţul Olt, este căsătorit, are doi copii şi doi nepoţi. Atunci când nu taie porci, lucrează ca referent în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Balş.

„Singurul animal de care nu mi-e milă e porcul“

Cu toate că nu este măcelar sau bucătar de meserie, nenea „Te-am pupat“, cum îi spun toţi prietenii şi cunoştinţele, a descoperit în urmă cu aproape zece ani că şi el a moştenit de la părinţi acest dar. „Cred că se transmite din generaţie în generaţie. Mama era din Târgu Mureş şi era specialistă în tăiatul şi prepararea porcilor. Nu mi-am propus niciodată să învăţ şi eu asta. Am văzut doar că pot, iar asta fără să am un curs de specialitate sau să fiu ucenicul cuiva. În ’92, nişte verişori de-ai mei voiau să facă nunta, dar nu aveau prea mulţi bani, că erau orfani, aşa că m-am oferit eu să îi ajut cu tăiatul şi preparatul porcului. Văzusem de multe ori cum făceau ai mei, dar eu nu încercasem niciodată să tai un porc. A ieşit însă o nuntă super şi mulţi oameni au vrut să cunoască bucătarul. Nu le-a venit să creadă că eram eu, vecinul lor. De atunci, tăiatul porcului a devenit activitatea mea de suflet“, a spus nea Traian, spălând porcul negru. Acum poate să taie câte trei porci pe zi şi să prepare doi. „Singurul de care nu mi-e milă e porcul. În rest, nu tai nimic: pasăre, miel, viţel. Mi se rupe sufletul de toate animalele“.

Bogăţia stă în inima porcului

Procedeul este simplu. Nenea „Te-am pupat“ vine, vede animalul, îşi ia trusa cu instrumente din maşină, scoate trei tuciuri mari, trei pirostrii şi începe activitatea. Taie porcul, îl tranşează şi apoi începe fierberea organelor şi tocatul cărnii pentru prepararea bunătăţilor. Totul, afară, la pirostrii, la foc de lemne. „Repede, copii, la şorici proaspăt şi mare! Hai, că îl mănânc eu dacă nu veniţi! Doamnă, hai să punem nişte carne la prăjit, să-i facem pomana. Sănătate şi noroc, că o să fie un an bogat pentru dumneavoastră. Veţi avea mulţi bani, văd eu aici“, spunea nea Traian în timp ce ţinea în mână inima porcului. „Se zice că dacă inima secţionată longitudinal este plină de sânge înseamnă că în acel an proprietarul o să aibă bani. Aici vezi tot. Şi dacă porcul este bolnav. Carnea lui are pete şi grăsimea ţi se topeşte în mâini“, a dezvăluit nea Traian câteva din tainele meseriei.

„Când tai porcul uit de toate“

În această perioadă prepară în jur de 30-40 de porci, cea mai mare bucurie pentru nenea „Te-am pupat“ fiind tăiatul porcului: „Este cea mai mare plăcere când tai un porc în curte. Oricât aş fi de obosit sau de supărat, când tai porcul, uit de toate. Vin copiii, pietenii, bem o ţuică, un vin fiert, povestim. Lucrez mai degajat, mă simt bine“, a povestit Traian Beşliu.

Pasiunea pentru meserie îl face să uite şi de frig, şi de ploaie sau viscol. „Dacă faci un lucru cu plăcere, nu simţi frigul. Eşti mereu preocupat de ceea ce faci, nu ai cum să te gândeşti la frig, foame sau oboseală“, a spus nea Traian, cu regret, deoarece nu găseşte un ucenic care să îi împărtăşească pasiunea. Toţi se plâng de frig sau de oboseală. „Aş vrea să am ucenici, să dau mai departe ceea ce ştiu eu, dar nu găsesc copii tineri care să vrea să înveţe meserie. Fac ce fac, merg cu mine de două ori şi încep să se plângă că obosesc, că îi doare spatele, că le e frig“.

„Aş vrea să îmi văd familia adunată la masa de Crăciun“

De puţin timp lucrează însă cu Marius, de 21 de ani, de care este mulţumit. Şi băiatului îi place meseria şi este bucuros că, dacă are ce face în ţară, nu este tentat să plece la surorile lui în străinătate. „Îmi place, mai fac un ban, cunosc oameni importanţi. Acum pot să învăţ o meserie şi să stau şi în ţară“, a spus Marius. Şi pentru că se apropie Crăciunul, băiatul are şi o rugăminte pentru Moşul. „Aş vrea să îmi văd familia adunată la masa de Crăciun. Aş vrea să câştig bani şi să îmi aduc surorile acasă din Italia. Pentru fratele meu nu mai pot face nimic pentru că este în închisoare“, a spus Marius.

Moş Crăciun să aducă sănătate şi o facultate

Nea Traian nu îşi doreşte foarte multe. „Sănătate şi un nepoţel sănătos, care trebuie să se nască peste câteva luni“. Mai are însă o dorinţă, să termine şi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, la care s-a înscris de curând. „Îmi pare rău că nu am făcut-o la timp şi m-am înscris acum, la bătrâneţe, de necaz că prea mi-o iau înainte toţi tinereii cu facultate care nu ştiu nimic“, a spus nea Traian. Îşi va continua însă mulţi ani de acum încolo meseria. „Odată, la o nuntă la ţară, a fost naş un mare general de la Bucureşti, care a vrut să vadă cum este locul unde se face mâncarea şi m-a prins pregătind platoul pentru masa naşilor, pe care îl făcusem sub formă de păun. A rămas uimit şi, când a gustat din preparatele de porc, a spus că nici la cele mai mari restaurante din Bucureşti nu găseşti aşa ceva. Le fac din minte, îmi imaginez forme, figuri, că nu am citit nicăieri, nu am văzut“, a spus nea Traian. Tăiatul şi preparatul porcului rămân însă activităţile de suflet, iar înainte de Sărbători are agenda plină de porci programaţi pentru sacrificat, iar telefonul sună neîncetat deoarece, pentru un milion şi jumătate, în câteva ore, nenea „Te-am pupat“ transformă porcul viu în preparate gustoase pentru masa de Crăciun.