Mulți investitori în criptomonede sunt atrași de câștigurile rapide, dar tot la fel de ușor pot fi afectați de scăderi semnificative ale monedelor virtuale, care se transpun în pierderi sigure pentru acei investitori. Un exemplu de volatilitate este Bitcoin, care atinsese în decembrie 20.000 de dolari, iar acum a scăzut la 7.500 de dolari. Despre riscurile criptomondelor, despre legalitatea tranzacțiilor și despre pericolele la care se supun adolescenții vom detalia în cele ce urmează.
Monedele virtuale, numite și criptomonede, au apărut precum ciupercile după ploaie în ultimii ani. La ora actuală există aproximativ 1.000 de criptomonede, la nivel mondial, iar numărul lor crește de la o lună la alta. Cele mai cunoscute sunt Bitcoi, Ethereum, Ripple sau NEO.
Niciuna dintre criptomonede nu are statut de mijloc legal de plată, însă se pot face achiziții de bunuri și servicii cu plata în astfel de monede virtuale, sub forma unor înțelegeri virtuale între vânzător și cumpărător. Fiecare persoană care decide să investească în criptomonede își asumă riscuri. „Criptomoneda este acceptată ca mijloc de plată de către persoane fizice și juridice, putând fi transferată, stocată sau tranzacționată în mediul electronic. Este, deci, un mijloc de schimb, dar nu are statut de mijloc legal de plată, deoarece nu este emisă și nici garantată de o entitate consacrată și recunoscută (bancă centrală, stat, instituții de credit etc.) și generează mai multe tipuri de riscuri semnificative, printre care risc legal, de lichiditate, operațional, de credit etc.“, a precizat Cristi Spulbăr, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) Craiova. Cu alte cuvinte, fiecare stat care are o monedă proprie are o bancă centrală care să apere acea monedă, în momentul în care există pericole de prăbușire sau diverse atacuri asupra respectivei monede. Însă, în cazul în care o criptomonedă este în pericol de prăbușire, nu are cine să intervină pentru echilibrarea ei, astfel că pierderile se transpun în totalitate asupra persoanei care a cumpărat-o scump și o vinde mai ieftin.
Monedele virtuale nu există fizic, astfel că dacă un deținător vrea monedă fizică trebuie să o transforme în dolari, euro sau alte valute.
Cum se creează criptomonedele
Crearea unei criptomonede este o procedură relativ simplă, însă rămâne de văzut dacă există cerere pentru acea monedă virtuală, astfel încât să fie tranzacționată. „Atâta timp cât în spațiul virtual se întâlnesc trei, patru sau mai mulți utilizatori, deci se creează o unitate de utilizatori, iar în acea comunitate se întâlnesc cererea și oferta, și, ca atare, suport pentru tranzacții, atunci se creează o criptomonedă“, a spus profesorul de la FEAA.
Care este lanțul de tranzacționare a criptomonedelor
Profesorul universitar Cristi Spulbăr a enumerat, pentru GdS, categoriile de operatori cu monede virtuale care activează pe piața criptomonedelor, fiecare dintre aceștia având roluri bine definite, astfel: „Inventatorii sunt cei care creează o monedă virtuală și dezvoltă latura tehnică a rețelei respectivei monede. Minerii sunt operatori care realizează validarea unui set de tranzacții efectuate în cadrul unei scheme de monedă virtuală descentralizate și-l adaugă în registrul de tranzacții («blockchain»). Prestatorii de servicii de procesare sunt cei care asigură transferul unităților de monedă de la un utilizator la altul. Bursele de tranzacționare sunt platforme electronice care oferă servicii de tranzacționare prin stabilirea ratelor de schimb la care bursa va cumpăra sau vinde monedă virtuală în raport cu principalele monede sau cu alte monede virtuale. Furnizorii de portofele oferă portofele digitale, care permit stocarea cheilor criptografice ale monedei virtuale și a codurilor de autentificare a tranzacțiilor, inițierea tranzacțiilor și furnizarea unui istoric al tranzacțiilor. Platformele de tranzacționare pun în legătură cumpărătorii și vânzătorii de monedă virtuală prin asigurarea suportului informatic prin care aceștia pot oferi și cere prețuri de tranzacționare”, a spus Cristi Spulbăr.
Atenție, copii și părinți!
Copiii și adolescenții sunt tentați să cumpere Bitcoin, din cauză că foarte multe jocuri de pe internet acceptă plata doar în Bitcoin, pentru a putea fi cumpărate și instalate pe computerele personale. Profesorul Cristi Spulbăr îi avertizează pe părinți să nu lase la îndemâna copiilor sau adolescenților carduri bancare la care ei au acces și pe care există bani mulți, „pentru a nu fi tentați să cumpere Bitcoin pentru jocurile pe care vor să le achiziționeze“.
Există și alte riscuri, de când cu dezvoltarea criptomunedelor: hackeri care atacă diverse site-uri pentru a mina criptomoneda, fără ca utilizatorii acelui site să știe că ajută involuntar la această activitate de „minare“ nelegală de monedă virtuală.
Riscuri mari pentru investitori
Cea mai cunoscută criptomonedă, Bitcoin, are o volatilitate excesivă. A urcat de la 150-500 de dolari, la 20.000 de dolari, în decembrie 2017. Și mai rapid s-a prăbușit la 10.000 de dolari, la începutul lui 2018, acum fiind cotată sub 7.500 de dolari. Potrivit playtech.ro, în 2013, prețul Bitcoin ar fi fost manipulat. O echipă de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv și Universitatea Tulsa a examinat tranzacțiile derulate pe o platformă de tranzacționare a Bitcoin și a descoperit că aproximativ 600.000 de bitcoini, evaluați la 188 de milioane de dolari, au fost cumpărați de agenți care nu aveau valoarea efectivă pentru acea cantitate de monedă. Ei ar fi cumpărat monedă de pe 40 de servere care le aparțineau, dar nu aveau banii efectivi să plătească. Astfel, cotația Bitcoin ar fi fost urcată artificial.
Banca Naţională a României (BNR) nu încurajează criptomonedele. BNR a anunţat recent, printr-un comunicat, că descurajează orice fel de implicare a instituţiilor de credit în legătură cu monedele virtuale, inclusiv activitatea de furnizare de servicii pentru platformele de tranzacționare sau pentru alte entităţi care oferă servicii de investiţii a monedelor virtuale.
Ce se poate întâmpla pe viitor
Având în vedere modul rapid în care evoluează criptomonedele, nu este exclus ca în viitor să apară și cadrul legal pentru astfel de monede virtuale, pentru a diminua riscurile actuale. În Japonia sunt cel mai des utilizate criptomonedele. Suedia și Danemarca analizează posibilitatea emiterii de monedă virtuală, care s-ar numi e-Korona.
În București sunt mai multe firme care acceptă plata cu criptomonede pentru diverse produse și servicii.
În Craiova există o platformă (evident, virtuală) de tranzacționare de criptomonede, iar un bar din centrul urbei acceptă plata cu Bitcoin pentru consumația făcută de clienții deținători de monede virtuale.
