Angajații cu timp parțial de lucru din mediul privat care au unul sau mai multe contracte și nu ajung să încaseze un venit egal cu salariul minim pe economie au de suferit în luna ianuarie, ajungând la lefuri nete cu minus, dacă angajatorii nu le-au crescut salariile brute. Iată cum s-a ajuns la situația ieșită din comun ca o persoană să muncească și să datoreze totul statului și ce pot face angajatorii pentru a evita riscul de a pierde salariații cu contract part-time. Un proiect de ordonanță de urgență prevede compensații bănești doar pentru bugetarii cu contracte part-time.
O situație nemaîntâlnită în economia niciunei țări a apărut în România. Două acte normative fiscale adoptate anul trecut sub denumirea așa-zisei „revoluții fiscale“ ajung să producă o revoluție în rândul salariaților cu contracte part-time, ale căror venituri cumulate nu ajung să totalizeze salariul minim pe economie. Fie că este vorba de angajați cu normă redusă care lucrează la stat, fie că este vorba de cei din mediul privat, rezultatul este același: pe luna ianuarie ei vor fi nevoiți să aducă bani de acasă, ca să achite contribuțiile sociale. Deci riscă să nu încaseze niciun leu pentru munca prestată în luna ianuarie 2018 și să mai fie și datori la stat. Cum s-a ajuns la o astfel de aberație fiscală? Un act normativ prevede transferul de contribuții de la angajator la angajat, iar un alt act normativ stipulează că acei angajați part-time care au venituri cumulate (pe mai multe contracte de muncă) sub nivelul salariului minim pe economie datorează la stat contribuții sociale la nivelul salariului minim, adică o contribuție la Pensii (CAS) de 475 de lei și contribuții la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 190 de lei. În total, 665 de lei.
În contextul transferului de contribuții de la angajator la angajat, firma nu mai are nicio posibilitate să acopere din bani proprii acele contribuții care sunt ale salariatului, decât dacă majorează salariul brut al omului suficient de mult încât să le rămână un salariu net similar cu cel de anul trecut.
Salariul net al unui angajat part-time poate fi de -65 de lei
GdS a făcut o simulare la același salariu brut de 600 de lei avut de o persoană cu contract part-time în 2017 și în 2018. Anul trecut, acea persoană suporta CAS de 63 de lei, CASS de 33 de lei (contribuțiile angajatului), plătea pentru Șomaj 3 lei și impozit pe venit de 32 de lei. Salariul net era de 469 de lei. În ianuarie 2018, persoana datorează CAS de 475 de lei, pentru că se calculează la nivelul salariului minim, CASS de 190 de lei, impozitul pe venit este zero, pentru că deducerea personală de bază este de 510 lei. Deci salariul net al persoanei este de -65 de lei.
Situație aberantă: să muncești fără salariu
Directorul economic al unei firme private care are salariați part-time spune că cei care au astfel de angajați trebuie să le crească lefurile brute, astfel încât oamenii să încaseze tot cât încasau înainte. „Cum este posibil ca din cauza legislației să ajungă salariul net al unui om zero sau să fie cu minus? Cum să aducă bani de acasă pentru contribuții? Soluția este ca firmele să le majoreze salariile brute, astfel încât să acopere și contribuțiile sociale și să îi rămână același salariu net pe care îl încasa anul trecut. Nu riscă nimeni, ca angajator, să nu îi plătească salariul pe ianuarie, că acel om pleacă instantaneu dacă nu este plătit. Noi nu ne batem joc de oameni!“, a explicat directoarea economică a unei firme private din Craiova.
Ce pot face firmele cu angajați part-time
GdS a contactat specialiștii în fiscalitate de la firma de audit și consultanță Professional Consulting. Aceștia au precizat că prevederile legale privind contractele part-time obligă societățile să facă restructurări sau să crească salariile brute: „În cazul contractelor part-time, angajatorul are doar câteva posibilități. Fie reziliază acel contract part-time și externalizează serviciul respectiv către o firmă, fie îi majorează salariul brut al angajatului, aducându-l la nivelul salariului minim pe economie sau la un nivel la care să i se mențină salariul net de anul trecut. În principiu, niciuna dintre posibilități nu este în avantajul angajatului. Nu cred că cei care au dat aceste legi s-au gândit la efecte, dar angajatorii știau de anul trecut ce se va întâmpla în ianuarie cu contribuțiile la contractele part-time și ar fi trebuit să ia măsuri. Partea bună a acestor acte normative este aceea că elimină sau limitează munca «la gri», adică acele situații în care angajatul avea în acte trecute patru ore pe zi, dar în realitate muncea opt – zece ore“. Specialiștii în fiscalitate au mai precizat că vor exista și firme care vor menține contractele part-time și vor accepta să plătească la stat contribuții la salariul minim, timp în care angajatului să îi ofere 1.400 – 1.500 de lei în mână, „la negru“. Dacă i-ar trece salariul real în acte, atunci dările către stat ar fi și mai mari. La un salariu net de 1.500 de lei, salariul brut trebuie să fie de 2.508 lei, iar cheltuiala totală a firmei este de 2.564 de lei. Așadar, nu este exclus ca unele firme care încasează bani „la negru“ să mențină în continuare contracte de muncă part-time, pe principiul că oricum, chiar și cu creșterea de contribuții, tot plătesc mai puțin la stat decât dacă le-ar trece angajaților în acte salariile reale.
Între timp, din Dolj dispar contracte part-time
Pe 5 iulie 2017 existau în Dolj 31.885 de contracte de muncă active, înregistrate cu timp parțial de lucru, iar pe 5 decembrie 2017 mai erau 27.626 de contracte part-time, deci în scădere cu 4.259 de contracte, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj. Având în vedere că numărul contractelor de muncă cu salariul minim pe economie a crescut doar cu 1.900 la aceeași dată de 5 decembrie, înseamnă că majoritatea contractelor part-time care nu ies la socoteală au fost desființate, reziliate. Conform datelor furnizate de ITM Dolj, la solicitarea GdS, la 5 februarie 2018, numărul contractelor de muncă part-time active a scăzut la 25.019, cu 2.607 mai puține decât la începutul lunii decembrie 2017.
Prin desființarea unor contracte de muncă part-time, statul pierde, pentru că nu mai încasează niciun fel de contribuții, iar oamenii care erau angajați cu astfel de contracte pierd și singurul loc de muncă deținut.
Deși guvernul știa situația cu contractele part-time încă de anul trecut, de când s-au elaborat actele normative cu pricina, abia acum, la începutul lunii februarie, s-a luat decizia de a se pregăti o ordonanță de urgență care să reglementeze situația pentru bugetarii cu contracte part-time.
Proiectul de ordonanță de urgență a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, iar acele prevederi de completare a salariului de la stat, astfel încât să nu li se diminueze salariul net celor cu contracte part-time, se vor putea aplica doar bugetarilor. Cei din mediul privat afectați de prevederile fiscale sunt lăsați să se descurce cu angajatorul.
