Datoriile către stat ale firmelor din Oltenia ating 1,6 miliarde de euro

bani teanc2
În timp ce firmele care activează sunt obligate să își plătească la termen impozitele și taxele, mii de firme și persoane fizice au acumulat datorii totale de 7,228 miliarde de lei, dar Fiscul nu se poate atinge de 89% din acele datorii

Arieratele totale ale firmelor din Oltenia către bugetul statului au ajuns la 7,228 miliarde de lei, adică aproximativ 1,6 miliarde de euro. Dintre acestea, Fiscul riscă să își ia adio de la 6,430 miliarde de lei (adică 1,41 miliarde de euro), reprezentând sume pe care ANAF nu le poate executa silit momentan sau nu le va putea executa vreodată. De unde provin aceste „găuri“ uriașe în buget și ce metode noi a găsit Fiscul de a recupera totuși o parte din aceste sume? Mai nou, Fiscul execută silit bunurile personale ale administratorilor și asociaților firmelor cu datorii, doar în anumite condiții.

Datoriile totale ale firmelor din Oltenia către bugetul consolidat al statului au ajuns la suma uriașă de 7, 228 miliarde de lei, adică aproximativ 1,6 miliarde de euro, conform ultimelor cifre avansate de Fiscul regional cu sediul la Craiova. Fiscul împarte aceste datorii de recuperat, numite arierate bugetare, în două categorii: arierate recuperabile și datorii nerecuperabile, acestea din urmă fiind debite ale unor firme către stat pe care Fiscul nu are cum să le mai execute silit, momentan, și de la care nu mai are ce bunuri să recupereze. Pe finalul anului trecut, aceste arierate totale au fost și mai mari, însă Finanțele intensifică acțiunile de executare a bunurilor personale ale proprietarilor de firme și administratorilor care își devalizează, cu bună știință, propriile societăți și nu plătesc datoriile către stat, deși au avut bani în firme.

Arierate nerecuperabile de peste 1 miliard de euro

Directorul executiv al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu, a precizat, la emisiunea „Economia Sudului“ de la Alege TV: „La 31 martie 2017 avem arierate totale pe regiune de 7,228 miliarde de de lei, față de 31 decembrie 2016, când arieratele erau de 7,355 miliarde de lei. Deci au scăzut arieratele totale cu 126,6 milioane de lei, deci cu un procent de 1,72%. Din totalul arieratelor, 798 de milioane de lei sunt recuperabile și avem 677,5 milioane de recuperat de la persoane juridice și 120,5 milioane de lei de recuperat de la persoane fizice. Totodată, arieratele nerecuperabile sunt de 6,430 miliarde de lei și este vorba despre datorii ale unor firme care sunt sub protecția unor legi speciale, cum ar fi, de exemplu, Avioane SA Craiova, care se află în administrare specială, în sensul că măsura de executare silită este suspendată până la privatizare“. Practic, „gaura“ din buget pe care Fiscul o denumește drept „arierate nerecuperabile“ este de peste 1,41 miliarde de euro, bani care nu vor fi recuperați în curând la buget și nu se știe cât din aceste sume vor fi recuperate vreodată. Cu alte cuvinte, în acest moment, Fiscul nu poate executa silit 89% din datoriile firmelor către stat, din cauza unor măsuri legale speciale sau din cauză că unele firme nu mai au active, bunuri ce pot fi executate.

Firme insolvabile fără bunuri datorează statului 1,326 miliarde de lei

De unde provine marea masă a arieratelor nerecuperabile? Unele firme au făcut afaceri, au acumulat datorii către bugetul statului, apoi s-au închis sau sunt în procedură de închidere, fără să aibă bunuri în patrimoniu. Dacă firma nu are bunuri, nu mai rulează sume prin conturile bancare și nu mai desfășoară activitate, iar asociații sau administratorii „băgați“ în actele firmei nu au bunuri pe numele lor, atunci acea firmă trece în categoria „contribuabililor insolvabili“, iar Fiscul nu are ce să îi execute firmei respective.

Arieratele nerecuperabile mai provin de la societățile aflate în insolvență și în reorganizare, a mai spus șeful Fiscului regional. Însă de acele sume restante către bugetul consolidat al statului Fiscul nu se poate atinge până nu se încheie toate procedurile cu insolvența, iar și atunci se mai recuperează o infimă parte din datoria totală. În cazul insolvabililor, datoriile acestora către stat se recuperează în procent foarte mic, abia din veniturile viitoare de care ar mai beneficia entitatea economică sau asociații și administratorii care răspund în solidar cu firma. „Avem în insolvență 2.530 de societăți, cu suma de 3,336 miliarde de lei. Insolvabili fără bunuri sunt 9.000 de contribuabili, cu suma (datorată statului și trecută la arierate nerecuperabile – n.r.) de 1,326 miliarde de lei. Mai sunt firme în reorganizare judiciară, în faliment. Nu putem spune că aceste sume nu se recuperează niciodată, dar este o procedură mai greoaie de recuperare. Vă dau un exemplu, la insolvabili fără bunuri, numai luna trecută au fost recuperate 4,15 milioane de lei“, a mai precizat directorul DGRFP Craiova, la „Economia Sudului“.


Bunurile asociaților și acționarilor, executate de Fisc

În condițiile în care de la ANAF se pune presiune pe organele teritoriale să încaseze cât mai mulți bani la buget, iar firmele care fac afaceri caută tot felul de metode să își lase firmele cu datorii „să moară“ și nu au nici active, nici conturi care pot fi executate silit, atunci Fiscul a găsit o metodă relativ nouă de a recupera datoriile firmelor către stat: execută bunurile personale ale acționarilor sau asociaților și ale administratorilor, acolo unde aceștia au bunuri pe numele lor. În noul Cod de procedură fiscală, procedura numită „atragerea răspunderii solidare“ a acționarilor/asociaților și administratorilor unei firme cu datorii a fost accentuată, detaliată, iar acum Fiscul utilizează intens această modalitate de a recupera datoriile unei firme încercând să execute silit bunurile personale ale celor care au condus sau conduc acea firmă.

Numai că nu este așa de ușor să execuți casele acționarilor unei firme în contul datoriei firmei către stat. Mai întâi, potrivit Codului de procedură fiscală, Fiscul trebuie să dovedească faptul că acei asociați sau acționari, respectiv administratorii firmelor debitoare au acționat cu rea-credință, adică firma a avut bani, însă în loc să își plătească dările către stat a plătit alte datorii către furnizori sau a făcut altceva cu banii (investiții diverse, de exemplu) înainte să achite impozitele și contribuțiile către stat. „Avem 2.332 de cazuri de firme cu datorii de 1,079 miliarde de lei, în care asociații sau acționarii, cu rea-credință, au folosit banii societăților în alte scopuri și noi procedăm la atragerea răspunderii solidare a acestora. Vreau să vă spun că pe această cale vom merge în perioada următoare, să atragem răspunderea solidară, indiferent dacă societățile au intrat sau nu în procedură de insolvabilitate sau insolvență. Vreau să vă spun că avem rezultate, în sensul că numai în luna martie am încasat prin atragerea răspunderii solidare 8,5 milioane de lei și vom continua acest trend ascendent de recuperare a arieratelor. Reaua-credință putem să o dovedim dacă ei au avut active pe firme și le-au înstrăinat sau dacă au avut bani în conturile bancare și nu și-au achitat obligațiile către Fisc, ci au achitat alte priorități: furnizori, salariați sau au acordat împrumuturi la alte firme. Aceasta este chiar rea-credință: să dai împrumut la altă firmă, în loc să îți achiți obligațiile pe care le ai către stat!“, a precizat Mihai Antonescu.

El a mai spus că „se va pune un mare accent în perioada următoare pe acest aspect al atragerii răspunderii solidare, în sensul că și legislația privind insolvența se va modifica, astfel încât să fie considerată evaziune fiscală situația în care un administrator își declară singur insolvența sau își provoacă insolvabilitatea și, prin urmare, noi executăm bunurile personale ale acestora, întrucât, cu rea-credință, nu și-au îndeplinit obligațiile pe care le aveau ca și administratori la societățile comerciale să își achite obligațiile către bugetul consolidat al statului“, a explicat directorul executiv al DGRFP Craiova. Prevederile legale privind procedura atragerii răspunderii solidare a asociaților și administratorilor unei firme sunt detaliate la articolele 25 și 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Fiscul trebuie să dovedească reaua-credință a administratorilor

Doar că, în practică, bunurile personale ale asociaților nu sunt așa de ușor de executat silit. Întrebat cum procedează Fiscul în astfel de cazuri, în condițiile în care acționarii sau asociații unei firme sunt protejați de Codul Civil care prevede că nu pot fi executate silit bunurile necesare traiului de zi cu zi, respectiv dețin bunurile împreună cu soțiile, reprezentantul Fiscului a recunoscut că astfel de proceduri de executare silită sunt anevoioase și de durată. „Există anumite prevederi din Codul Civil și din Codul de procedură fiscală care prevăd că sunt anumite bunuri personale sau o anumită parte din locuință, adică o suprafață anume, care nu se poate executa silit. Dacă cineva are o casă cu cinci camere, bineînțeles că nu putem să executăm decât o parte din acea casă. Nu vom putea să îi vindem jumătate de locuință, dar vom vedea dacă putem să facem o partajare, să vedem dacă el este determinat să vindem acea casă și să își achite partea care reprezintă obligația (către stat – n.r.), și cu restul banilor să poată să își cumpere altă locuință mult mai mică“, a spus directorul executiv al Fiscului regional, cu sediul la Craiova. La fel ca în cazul recuperării sumelor din TVA rambursată ilegal, când Fiscul a avut probleme în atragerea răspunderii solidare a administratorilor firmelor de la care ar fi trebuit recuperate sume importante, când procesele au durat trei – patru ani și nici acum nu sunt finalizate, tot așa este și în cazul atragerii răspunderii solidare a asociaților. Trebuia făcut mai întâi un partaj judiciar al bunurilor comune deținute de soț și soție, să se știe clar ce parte din locuință este a administratorului firmei și ce parte este a soției. Abia după un partaj judiciar Fiscul încerca să valorifice bunul rămas definitiv pe numele administratorului/asociatului formei cu datorii și, după respectarea prevederilor din Codul civil, în unele cazuri Fiscul mai putea executa silit doar o cameră din locuință sau ceva asemănător. În schimb, banii încasați de Fisc sub forma atragerii răspunderii solidare pot proveni din valorificarea autoturismelor personale ale administratorilor de firme și din popriri asupra conturilor bancare personale, dacă există și dacă s-a dovedit că ei au acționat cu rea-credință devalizându-și voit propriile firme, în defavoarea statului.




Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de luni, 8 mai 2017

Actualitate

» Fiul fostului ministru Mariana Câmpeanu, condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare în dosarul RAR
» Cursa TAROM București-Timișoara, decolare cu întârziere de 40 de minute; doi pasageri coborâți din avion
» Controlorii de trafic aerian intră vineri în grevă de avertisment timp de două ore
» Parlamentarii USR sesizează CCR privind legea conflictului de interese
» Gorj: Magazin din incinta unei şcoli, depistat cu produse expirate
» Senat: Proiectul legii grațierii retrimis de plen la Comisia juridică
» Guvernul ia în calcul plafonarea indemnizaţiei pentru mame: nivelul maxim, între 5.000 şi 10.000 lei
» Ţigările se scumpesc de la 1 iunie
» Iohannis: ”Singura ţară care se opune aderării României la Schengen este România”
» Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni în Oltenia şi la munte
» Legea graţierii va fi reîntoarsă la Comisia Juridică
» 80 de imigranţi libieni care voiau să ajungă în Italia s-au înecat în Marea Mediterană

Publireportaj

» Farmacie PHARMA PLUS, într-o nouă locaţie modernă

Dolj

» Accident produs de un tânăr fără permis, care a condus un Volvo neînmatriculat
» Exerciţiu de imaginaţie: S-a inaugurat stadionul din Craiova!
» Risipă sau… risipă
» Asfalt furat cu lopata?
» Ultima săptămână de vot, în cadrul competiției Best of Craiova
» Doi bătrâni morţi, înveliţi în folie şi îngropaţi cu buldoexcavatorul
» Povestea șpăgilor pentru sânge de la Centrul de Transfuzie
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Dolj: Accident spectaculos la Tatomireşti: Un tir a doborât un stâlp şi a pus la pământ un gard
» Reabilitat dar nu de tot
» Asfaltare cu scandal
» Inaugurarea care nu mai vine…
» Miss Royal Models
» Îngropati cu excavatorul
» Cod galben de ploi şi vânt în Dolj, Olt, Vâlcea şi alte judeţe
» Concurență la titularizarea suplinitorilor în școli

Gorj

» Finanţele nu reuşesc să vândă bunurile din sechestre
» Autorităţile au început evaluarea pagubelor produse de inundaţii
» Biletele la spectacolul susținut de actorii Teatrului Odeon la Târgu-Jiu, epuizate din prima zi
» Gorj: Scandalul dintre primarul demisionar din Albeni şi consilierii locali a ajuns la prefectură
» Gorj: Rectorul UCB, eliberat din funcţie de Ministerul Educaţiei
» Judecătorii BEJ, traşi la sorţi la Tribunalul Gorj
» Gorj: Un copil care căzuse în fântână, salvat de vecini

Mehedinţi

» Mehedinţi: Trei persoane rănite grav într-un accident rutier
» Poliţiştii mehedinţeni au aplicat peste 400 de sancţiuni în acest weekend

Vâlcea

» Vâlcea: AJOFM organizează pe 12 mai Bursa Forţei de Muncă

Sport

» Trupa lui Șoavă, după puncte în Vâlcea
» Calafeteanul Adrian Șulcă, pe podium la Openul European
» Atletele de la LPS „Petrache Trișcu“, campioane la pentatlon
» Spadasinii din Bănie, fără medalii la Memorialul „Dumitru Popescu“
» Călinescu, omagiat prin fotbal (galerie foto)
» Studenții de la FEFS au cucerit zece medalii la tenis de masă
» Fotbal / Rezultatele etapei a 33-a din Campionatul Național de Juniori, seria 6
» Tenis: Simona Halep şi Irina Begu debutează astăzi în turneul de dublu de la Madrid

Bani & Afaceri

» 6 milioane de lei pe an trebuie să atragă fiecare inspector fiscal de la firme

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei

Top