în depozite bancare la termen
Doljenii au depus mai mulți bani în bănci în luna iunie 2016, în ciuda dobânzilor bancare din ce în ce mai mici. Conform datelor de la BNR, depozitele bancare în lei ale populației au crescut cu zece milioane într-o lună. Totodată, a crescut și volumul creditelor bancare în lei, cu o sumă record de 50 de milioane, tot în interval de o lună. Paradoxal, o bună parte din restanțele la credite s-a evaporat din evidențele băncilor.
Depozitele la termen în bănci ale populației din Dolj au ajuns la 1.956 de milioane de lei, în luna iunie 2016, în creștere cu zece milioane de lei față de luna mai, când depozitele populației totalizaseră 1.946 de milioane de lei. Datele rezultă din statistica intitulată „Credite și depozite în profil teritorial“, publicată recent de Banca Națională a României (BNR). De unde provin acești bani economisiți într-o lună de vară de o parte din populația județului? Cum este posibil ca populația să continue să își depună banii în conturi bancare (la termen), în condițiile în care băncile oferă cele mai mici dobânzi din istoria recentă? Am încercat să obținem răspunsuri la aceste întrebări de la câțiva directori de bănci din Craiova. „O posibilă explicație pentru aceste depozite la termen în creștere ar putea fi ca urmare a intrărilor de cash în județ din alte părți. O parte a populației a avut venituri nete mai mari, în special bugetarii, ca urmare a unor drepturi câștigate în instanțe sau alte drepturi câștigate, iar altă parte a populației a câștigat din tranzacții imobiliare și a depus banii în bănci, sub formă de depozite. Este vorba despre vânzările de apartamente prin «Prima Casă». În luna iunie au fost finalizate în ritm galopant dosarele depuse de populație la bănci, pentru că s-a terminat plafonul prin «Prima Casă». Veți vedea că în partea a doua a anului vor scădea aceste sume dacă nu se suplimentează plafonul pe «Prima Casă». Altă parte a veniturilor din tranzacții imobiliare a provenit din vânzarea de terenuri, în special agricole. Știu persoane fizice care au achiziționat terenuri agricole anii anteriori la prețuri mai mici, le-au comasat ca să le crească valoarea, iar acum le vând chiar și cu 3.200-3.800 de euro pe hectar către alte persoane din alte județe. Așa s-ar putea explica intrările mai mari de cash din luna iunie“, a spus un bancher din Craiova.
Se preferă depozitele bancare, pe motiv că sunt sigure
Alt reprezentant al unei bănci a explicat pentru GdS de ce preferă doljenii să își păstreze economiile în depozite bancare, chiar dacă dobânzile oferite populației sunt extrem de mici, în multe cazuri sunt în jurul a 1% pe an, la depozitele în lei. „Economiile păstrate sub formă de depozite sunt sigure. Oamenii nu au în ce altceva să investească. În imobiliare le este teamă să investească, pentru că nu se știe cum vor evolua prețurile pe viitor, iar pe Bursă le este frică să bage bani din cauza riscurilor crescute. În prezent, dobânzile la depozitele în lei pe un an oscilează între 1,3% și 1,6%, iar la valută dobânzile sunt între 0,7-0,8%. La euro, de exemplu, la băncile grecești se apropie dobânda de 1%, pentru că acele bănci au nevoie de valută, pe când la alte bănci care au lichidități suficiente în valută și nu au unde să le plaseze, dobânzile la euro sunt foarte mici“, a explicat alt director de bancă.
Potrivit statisticii BNR, totalul depozitelor la termen din Dolj a crescut spectaculos de la o lună la alta, respectiv depozitele populației și ale firmelor, de la 2.204 milioane de lei în luna mai, la 2.233 de milioane de lei în luna iunie 2016, ceea ce înseamnă că și firmele au pus bani deoparte pe timpul verii circa 19 milioane de lei sub formă de economii în depozite la termen.
Depozitele în valută au crescut
Populația a depus mai mulți bani și în conturile în valută. Depozitele populației Doljului în valută (exprimate în lei) erau în mai 2016 de 765 de milioane de lei, iar în iunie au crescut la 767 de milioane de lei, cu două milioane de lei mai mult. Bancherii explică faptul că fie românii care lucrează peste graniță au trimis bani rudelor din Dolj, iar acei bani s-au constituit în depozite la termen în valută, fie unii dintre cei care au avut lichidități în lei au schimbat acele sume în valută. Din statisticile BNR nu reiese dacă acestea sunt depozite noi constituite sau dacă aceleași persoane au adăugat bani în conturile bancare deschise pe numele lor. Nici numărul deponenților nu este făcut public de BNR, deci nu se poate ști dacă sunt mai mulți sau mai puțini de la o lună la alta cei care își păstrează economiile în bănci.
Credite mai mari cu 50 de milioane de lei
Volumul creditelor bancare acordate în Dolj în luna iunie a crescut cu 50 de milioane de lei față de luna precedentă, potrivit datelor BNR. Creditele curente ale populației și firmelor doljene erau în luna mai de 3.502 milioane de lei, iar în iunie 2016 volumul creditelor curente crescuse la 3.552 de milioane de lei. Un bancher a explicat de ce a crescut foarte mult volumul creditelor în luna iunie: „Anul acesta s-au acordat foarte multe credite firmelor din agricultură, pentru a dispune de bani până când primesc subvențiile de la APIA. Populația s-a împrumutat în bănci pentru achiziții de locuințe prin «Prima Casă», astfel că în prima parte a anului au crescut creditele prin «Prima Casă». O parte din aceste finanțări au fost prinse în luna iunie, pentru că s-a exploatat la maximum sfârșitul finanțărilor prin acest program și s-au definitivat foarte multe dosare de finanțare, pentru că s-a epuizat plafonul. Veți vedea că în partea a doua a anului nu vor mai fi foarte multe astfel de credite decât dacă se suplimentează plafonul de finanțare“.
Scad împrumuturile în valută
Se observă că de la o lună la alta au scăzut împrumuturile în valută, de la 2.069 de milioane de lei, cât erau în luna mai, la 1.995 de milioane de lei, în luna iunie 2016. Explicația este că unele credite în valută au fost achitate integral, altele au fost convertite în alte monede. De exemplu, au fost câteva bănci care au convertit creditele din franci elvețieni în lei, oferindu-le clienților lor anumite facilități la o astfel de conversie (cum ar fi scăderea dobânzii anuale), cu condiția să renunțe la eventuale procese împotriva băncilor respective.
S-au „evaporat“ restanțe la credite
Din analizele BNR reiese că au scăzut semnificativ și restanțele la credite, atât la lei, cât și la valută. La creditele în lei, restanțele erau în luna mai de 205 milioane de lei, iar în iunie au scăzut la 169 de milioane de lei. La creditele în valută, restanțele fuseseră de 219 milioane de lei în luna mai (sumele au fost exprimate în lei de către BNR, pentru ușurința comparațiilor), iar în iunie au scăzut la 163 de milioane de lei, deci cu 56 de milioane de lei mai puțin față de luna precedentă. Este posibil ca datornicii să-și fi mai achitat o parte din creditele restante. De asemenea, este posibil ca băncile să-și fi înstrăinat o mare parte a creditelor neperformante, curățându-și astfel pasivele de datorii. O parte a restanțelor la credite a scăzut și ca urmare a intrării în vigoare a Legii dării în plată la jumătatea lunii mai, astfel că în iunie s-au concretizat primele ștergeri de restanțe către bănci, după ce unii oameni și-au dat casele băncilor la care contractaseră creditele.
