15.9 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriCu ce probleme s-au confruntat firmele în 2015

Cu ce probleme s-au confruntat firmele în 2015

Avocatul Lavinia Toma Tumbăr a vorbit la Alege TV despre cele mai importante probleme cu care s-au confruntat firmele anul trecut
Avocatul Lavinia Toma Tumbăr a vorbit la Alege TV despre cele mai importante probleme cu care s-au confruntat firmele anul trecut

Firmele creditoare care au clienți în insolvență mai recuperează între 10% și 75% din sumele datorate de firma debitoare. În unele cazuri, furnizorii chirografari au recuperat doar 1% din sume. Iată cum trebuie să procedați pentru a vă recupera banii pe care îi datorează partenerii de afaceri care intră în insolvență.
Atunci când o firmă intră în insolvență și se protejează de eventuale executări silite, problemele apar pentru furnizorii acelei societăți care încearcă să își recupereze banii. De multe ori, încercarea de a recupera banii pe care îi datorează firmele aflate în insolvență se concretizează doar prin pierderi ale firmelor creditoare, care au de recuperat sume de la entități aflate în insolvență.
În 2015, chiar dacă s-a mai temperat numărul insolvențelor față de anii anteriori, totuși și-au pus amprenta asupra situațiilor financiare ale firmelor creditoare insolvențele deschise în anii anteriori.
„Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și-a deschis procedura insolvenței și a atras acolo numeroase creanțe neîncasate ale unor «jucători» din mediul de afaceri craiovean. RAAN și-a reorganizat activitatea și există un program de plăți, numai că plățile nu se vor face integral, ci doar în proporție de 75%, pentru furnizorii chirografari, iar plățile efective vor începe abia din primul semestru al anului 2016. Deci, iată că sunt foarte mulți agenți economici care stau cu sume de valori importante imobilizate la acești agenți economici aflați în procedura insolvenței și speră ca în viitorul apropiat să încaseze măcar o parte din această creanță“, a spus avocatul Lavinia Toma Tumbăr, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la Alege TV.
Pentru a putea să își revendice banii dați firmelor din insolvență, creditorii trebuie să fie atenți și să se înscrie la masa credală în termenul dat de instanța de judecată. În cazul în care nu se înscriu la masa credală, atunci acei furnizori nu mai au nici o portiță legală de a-și recupera banii datorați de debitoarea aflată în insolvență. Furnizorii trebuie să depună o cerere la tribunalul care a deschis procedura insolvenței și să anexeze toate documentele justificative care să arate suma de bani ce trebuie recuperată de la firma debitoare.
Dar cel mai important lucru este ca furnizorul să afle că partenerul de afaceri a intrat în insolvență. Administratorul judiciar este obligat să notifice toți creditorii acelei firme, iar, dacă nu au fost notificați, atunci ei pot afla din Buletinul Procedurilor de Insolvență, dacă stau cu ochii pe acel flux unde sunt evidențiate toate firmele care intră în insolvență. Dacă cererea furnizorului a fost respinsă, el trebuie să facă o contestație, care are un termen foarte scurt și care curge de la data publicării tabelului cu creditorii chirografari înscriși. Acest tabel se publică tot în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Cum se pot proteja furnizorii creditori

Avocatul a precizat că firmele creditoare trebuie să fie corect informate, să se uite în Buletinul Insolvenței, să verifice datele pe portalul instanțelor de judecată, pentru a se înscrie la masa credală. Pe parcursul procedurii de insolvență, creditorii chirografari trebuie să se informeze periodic despre stadiul procedurii. De la intrarea unei firme în insolvență și până când firmele creditoare își recuperează o parte din creanță pot trece, în medie, circa doi ani. Cât despre sumele recuperate, acestea nu sunt niciodată în proporție de 100% pentru firmele creditoare sau foarte, foarte rar se ajunge la acest procent de recuperare. În schimb, băncile și Fiscul sau alții care au ipoteci și garanții reale imobiliare sau mobiliare constituite vor recupera 100%. Nu și firmele care au făcut afaceri cu societățile intrate în insolvență.
„Nu au fost puține cazurile în care procentul recuperat a fost extrem de mic, sub 10%, iar uneori s-a recuperat doar 1% din sume. Din punct de vedere fiscal, singurul avantaj pe care îl au aceste firme este acela că se deduce taxa pe valoarea adăugată, la momentul intrării în faliment a respectivei societăți debitoare“, a precizat Lavinia Toma Tumbăr. Ea a mai spus că, dacă un agent economic este membru în comitetul creditorilor al acelei societăți debitoare, el trebuie să fie foarte activ, să meargă la ședințele acelui comitet, să fie informat.

Firmele reclamă modificări dese ale legislației

La nivel național, potrivit unui studiu realizat în 2015 de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), firmele private au considerat că problemele cele mai importante ar fi cele legate de modificările frecvente ale legislației, nivelul ridicat al fiscalității, situația infrastructurii, corupția din administrație, reglementările inutile și costisitoare etc. Din răspunsurile date de firmele private la chestionarele CCIR reiese că problemele mediului privat țin mai mult de factori externi decât de situații ce decurg din relațiile de afaceri cu alte firme. Și la nivelul Doljului desele modificări legislative creează dificultăți mediului de afaceri.
Despre cum se pot proteja firmele doljene de partenerii de afaceri intrați în insolvență, despre problemele avute în 2015 în relația cu Fiscul, cu băncile și cu alte entități sau despre procedura de recuperare a banilor atunci când partenerul nu are bani în cont la data scadentă a unui bilet la ordin sau a unei file cec puteți afla urmărind emisiunea „Economia Sudului“ pe internet, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro, fie pe site-ul televiziunii, www.alege.tv.

Principalii factori cu impact negativ mare asupra activităţii companiilor sunt*:

– modificările frecvente ale legislaţie (82%);
– nivelul ridicat de fiscalitate (81%);
– situaţia infrastructurii (68%);
– corupţia din administraţie (63%);
– reglementări inutile şi costisitoare (58%);
– necorelarea bazelor de date ale instituţiilor publice (58%) etc.
*Date preluate din studiul CCIR publicat în 2015

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS