este foarte restrictivă (FOTO: bvz.ro)
Legea insolvenței persoanelor fizice creează mari controverse atât în rândul oamenilor simpli cu datorii, cât și în rândul specialiștilor. Iată cum poți intra în insolvență, ce cheltuieli poți face pe parcursul procedurii, ce drepturi și obligații îți revin și ce hibe are legea care a fost adoptată, dar încă nu a fost publicată în Monitorul Oficial.
Proiectul legii insolvenței personale a trecut de Camera Deputaților săptămâna trecută și se așteaptă publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. Persoanele fizice care au datorii mai vechi de 90 de zile și care nu mai au posibilitatea să și le achite pot cere să intre în procedură de insolvență. Avantajele ar fi acelea că asupra persoanelor datornice care intră în insolvență se poate opri orice formă de executare silită, dar nu pentru o perioadă mai mare de trei luni.
Ce se întâmplă când datornicul rămâne fără serviciu
Potrivit proiectului de lege, există trei modalități prin care o persoană fizică poate să intre în insolvență, prezentate de Avocatnet.ro: procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active și procedura simplificată de insolvență. Pentru a intra în insolvență pe baza unui plan de redresare este nevoie ca debitorul să aibă datorii cel puțin egale cu 15 salarii minime pe economie, adică să depășească 14.625 de lei. Persoana care are aceste datorii depune o cerere de insolvență la care atașează documente privind situația sa profesională (salariat, șomer) și dovada faptului că nu a fost concediat din motive imputabile lui, ca salariat.
Se va înființa o comisie de insolvență, din care vor face parte și reprezentanți de la Protecția Consumatorului din județul în care trăiește debitorul.
Persoana care își cere insolvența trebuie să depună un plan de redresare împreună cu administratorul judiciar numit de instanță. Durata de executare a planului de redresare este de cinci ani, dar se mai poate prelungi încă un an.
Specialiștii în lichidare spun că insolvența pe baza planului de redresare personală, de rambursare a datoriilor, este cea mai avantajoasă formă de insolvență, pentru că i se oferă posibilitatea „achitării datoriilor. Dacă este aprobat planul de rambursare a datoriilor, poate să păstreze locuința familiei și o parte din venituri, care sunt necesare pentru asigurarea unui trai decent“, a precizat Carmen Popa, președinta filialei doljene a Uniunii Naționale a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare.
Când se trece la vânzarea bunurilor persoanei
Insolvența prin lichidare de active ale debitorului se aplică atunci când situația financiară a persoanei fizice respective este „iremediabil compromisă“. Doar că după datele actuale este greu de explicat ce înseamnă acest lucru. „Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de lichidare de active, în cazul în care procedura pe bază de plan nu poate fi dusă la îndeplinire“, explică cei de la Avocatnet.ro. Dacă se decide să se vândă bunurile datornicului, atunci lichidatorul va trece la o inventariere a acestora. Dacă lichidatorul nu reușește să vândă bunurile datornicului în doi ani, atunci acele bunuri pot trece în proprietatea creditorilor, în contul datoriei. Datornicul va fi eliberat de datorie în cazul în care după trei ani de la data închiderii procedurii a acoperit cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor. Dacă după cinci ani se restituie 40% din datorii, atunci persoana scapă de datorie, potrivit proiectului de act care trebuie publicat în MO.
Cum este pentru pensionari insolvența personală
În cazul în care o persoană a depășit vârsta standard de pensionare sau și-a pierdut capacitatea de muncă pe jumătate sau total, atunci poate intra în insolvență personală și i se aplică procedura simplificată, cea de-a treia formă de insolvență personală. Datornicul care are debite de peste 9.750 de lei (echivalentul a zece salarii minime pe economie) poate intra în insolvența simplificată doar dacă își plătește datoriile curente, să nu mai facă alte credite și să informeze anual Comisia de insolvență cu privire la bunurile pe care le mai are. Comisia trebuie informată și dacă persoana obține venituri care depășesc jumătate din salariul minim pe economie.
„Legea poate avea probleme de constituționalitate“
Specialiștii în reorganizare și lichidare sunt sceptici în ceea ce privește noua lege a insolvenței personale, având în vedere că s-au depus foarte multe amendamente și s-au acceptat doar unele dintre ele. Până la publicarea legii în Monitorul Oficial, Carmen Popa, președinta filialei doljene a UNPRL, a precizat că dacă s-au adoptat doar o serie de amendamente, atunci „legea poate avea probleme de constituționalitate“: „O problemă de constituționalitate a legii este aceea că de prevederile ei ar putea beneficia doar persoanele salariate, fiind excluse persoanele fizice care au datorii rezultate din exploatarea unei întreprinderi. Adică persoanele fizice care sunt mici comercianți (PFA) sau foști administratori/directori care au rămas cu datorii pentru garantarea afacerilor societăților comerciale pe care le-au condus nu ar putea beneficia de prevederile acestei legi. Această excludere încalcă prevederile art. 16 din Constituție referitor la nediscriminare“.
O altă problemă de neconstituționalite a legii ar putea fi aceea că „de prevederile legii nu pot beneficia decât persoanele care au avut în ultimele șase luni domiciliul sau reședința obișnuită în România. Adică cetățenii români care au plecat în străinătate pentru a primi un salariu mai mare, tocmai în scopul de a-și achita datoriile, se pare că nu ar putea beneficia de prevederile acestei legi. Această excludere încalcă art. 16 din Constituție (nediscriminarea) și art. 21, referitor la accesul liber la justiție“, a precizat președinta UNPRL Dolj. De asemenea, aceleași două articole din Constituție sunt încălcate și dacă în legea insolvenței personale rămân prevederile legate de faptul că nu pot beneficia de prevederile ei persoanele care au fost concediate pentru motive disciplinare. „Adică, dacă un salariat și-a înjurat șeful și prin asta a încălcat regulamentul de ordine interioară, iar acum este fără serviciu, nu mai poate să își achite datoriile eșalonat, pe baza unui plan“, a explicat Carmen Popa, președinta filialei doljene a UNPRL.
Carmen Popa susține că încă o problemă de neconstituționalitate este aceea că legea nu prevede sursele de finanțare bugetară, nici cum vor fi plătiți funcționarii publici care fac parte din comisii, nici cum vor fi plătiți și din ce surse administratorii și lichidatorii.
Inconveniente grave încă de la început
Carmen Popa susține că legea ar putea crea multe probleme debitorilor care vor să intre în insolvență încă de la început, din faza de depunere a cererii la instanță. „Pentru unii, inconvenientele s-ar putea să apară chiar de la început, pentru că la depunerea cererii de deschidere a procedurii de insolvență trebuie să depună o mulțime de informații referitoare la bunurile pe care le dețin și la veniturile pe care le au, declarații fiscale, caziere fiscale și judiciare. Trebuie să raporteze inclusiv bunurile pe care le-au vândut și veniturile realizate în ultimii trei ani“, a explicat specialistul în lichidare contactat de GdS.
În plus, după deschiderea procedurii, trebuie să raporteze toate veniturile și toate cheltuielile, toate donațiile și moștenirile pe care le primesc persoanele fizice respective. Cei care nu au un loc de muncă trebuie să facă dovada că s-au străduit să-și găsească unul.
Chiar și după apariția legii insolvenței, nu vor fi clare anumite aspecte, legiuitorul stabilind că în termen de șase luni de la publicarea actului normativ trebuie să apară norme metodologice de aplicare.
Cine decide cât cheltuie cu confortul personal omul intrat în insolvență
În ultima perioadă, au apărut întrebări legate de cât poate cheltui persoana intrată în insolvență pentru bunurile personale, pentru telefon, acces la internet etc. Din actualul proiect de act normativ rezultă că persoana intrată în insolvență ar putea avea cheltuieli pentru confortul personal, însă cuantumul acelor cheltuieli va fi stabilit prin norme metodologice, în sensul că se va impune un „control administrativ asupra nivelului cheltuielilor personale“, a precizat Carmen Popa, specialistă în reorganizare și lichidare.
