22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriȘocul francului elvețian și falimentul personal

Șocul francului elvețian și falimentul personal

După șocul de săptămâna trecută, francul elvețian a scăzut ieri destul de mult în raport cu leul (FOTO:  economica.net)
După șocul de săptămâna trecută, francul elvețian a scăzut ieri destul de mult în raport cu leul (FOTO: economica.net)

Insolvența personală te poate proteja de creditori, dar pe perioada acestei reorganizări, omul nu mai dispune de bunurile sale, pe care le poate înstrăina doar cu acceptul administratorului judiciar. Dacă o persoană cu datorii și-a vândut casa în ultimii trei ani sau a donat-o pentru a putea scăpa de executările silite, atunci acele acte de vânzare sau donație pot fi anulate. Persoana fizică nu mai are un control strict asupra cheltuielilor din viața privată.
Scumpirea bruscă a ratelor lunare ale celor împrumutați în franci elvețieni a readus în discuția publică tema insolvenței persoanelor fizice, a falimentului personal și se pregătesc acte normative care se vor aplica tuturor persoanelor aflate în imposibilitatea de a-și mai plăti datoriile și nu doar celor cu credite în valute volatile.

Cum poți intra în insolvență personală

Insolvența personală se poate declanșa la cererea debitorului dacă o persoană fizică simplă (care nu desfășoară o activitate comercială și nici nu este liber-profesionist) nu își mai permite plata datoriilor și sunt mai vechi de 30 de zile, potrivit proiectului de lege. Legiuitorul nu prevede în acest caz un cuantum al datoriilor restante. Nici în cazul PFA (persoană fizică autorizată) nu se prevede un prag de la care să se declanșeze insolvența personală, în cazul în care debitorul cere singur să intre în această procedură. În cazul în care creditorul cere insolvența persoanelor fizice, atunci datoria debitorului trebuie să fie mai mare de 25.000 de lei și mai veche de 30 de zile.
Aparent, persoana care intră în insolvență personală ar urma să fie protejată de creditori, fie ei din rândul băncilor, Fiscului sau altor entități. O persoană intrată în insolvență este protejată de creditori, care nu o mai pot executa pe perioada în care este în insolvență personală. „În linii mari, declararea insolvenței persoanei fizice înseamnă că ea depune o cerere la Tribunal, însoțită de declarație privind datoriile pe care le are și veniturile pe care le are. De asemenea, trebuie să aibă și o declarație cu bunurile pe care le deține, care au o valoare mai mare de 1.000 de lei. În situația în care demonstrează că datoriile raportate la venituri sunt mai mari, atunci Tribunalul poate să dispună că acea persoană se poate pune sub protecția Tribunalului“, a spus avocat Carmen Popa, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la alege TV. Ea a precizat că acestea sunt prevederile actuale din proiectul de act normativ cel mai avansat, dar aceste condiții ar putea să se modifice până la momentul adoptării legii.
Potrivit acelui proiect de act normativ, cine ar intra în insolvența personală are posibilitatea de a-și face un plan de reeșalonare a datoriilor pe cinci ani, dacă „prezumă că pe baza veniturilor pe care le va avea în următorii cinci ani va putea să își plătească datoriile respective“, a mai spus avocat Carmen Popa. S-ar numi un administrator judiciar, la fel ca în cazul firmelor, care va avea grijă ca acel plan de reeșalonare a datoriilor să fie pus în practică.

Constrângerile în viața privată ar putea fi foarte mari

Insolvența personală se poate declanșa de orice creditor care are de recuperat bani de la persoana fizică în cauză, fie că e vorba de bancă, de ANAF, de operatorul de telefonie sau de firma care furnizează gaze sau energie etc.
Dar, odată ce se deschide procedura insolvenței persoanei fizice, aceasta va avea o serie de constrângeri în ceea ce privește viața personală, în sensul că toate cheltuielile sale vor fi controlate „la sânge“ de către administratorul judiciar numit în cazul lor. „În perioada aceasta de reorganizare a debitorului, el nu va mai putea să ia decizii decât sub supravegherea administratorului judiciar, adică va trebui să facă plățile așa cum și-a asumat să facă. El nu va mai putea să își vândă bunurile decât cu acordul administratorului judiciar. Nu va putea să facă nici donații, și nici să renunțe la moșteniri. Odată cu depunerea cererii de intrare în insolvență, debitorul este obligat să declare toate vânzările pe care le-a făcut în ultimii trei ani. Dacă s-ar aprecia că acele vânzări au fost făcute în frauda creditorilor, atunci ele ar putea fi anulate“, a mai explicat președinta filialei doljene a Uniunii Practicienilor în Insolvență.
În cazul în care persoana fizică nu se poate ține de plata ratelor insolvenței și nu are venituri și bunuri care să fie vândute pentru a se plăti, atunci intră în faliment personal.
După terminarea celor cinci ani de reorganizare (de insolvență), dacă persoana respectivă constată că a crescut și mai mult cursul francului elvețian în raport cu leul sau întâmpină alte probleme financiare neprevăzute ce decurg din alte evenimente imprevizibile, atunci acea persoană nu mai poate beneficia de un alt plan de reeșalonare a datoriilor (pentru că l-a parcurs deja o dată). Acea persoană fizică ar fi trimisă direct în faliment.

Va trece mult până va apărea o lege a insolvenței personale

Avocatul Carmen Popa, care este și președinta filialei doljene a Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, a precizat că la ora actuală sunt în parlament două proiecte de acte normative ce vizează insolvența personală. „Un astfel de proiect de act normativ are un limbaj neclar. Se prevede că nu poate beneficia de prevederile respectivei legi «o persoană necinstită». «Necinstit» nu este un termen juridic. La acel proiect de lege cu siguranță se vor face amendamente în Camera Deputaților, iar legea se va întoarce din nou în Senat cu toate amendamentele. Deci, abia pe la sfârșitul anului vom putea avea legea. Plus că trebuie făcute studii de impact privind impactul în economie al unei asemenea legi. Sigur că băncile vor face lobby, prin Asociația Română a Băncilor“, a spus Carmen Popa, în emisiunea „Economia Sudului“, de la alege tv.
Băncile se tem de apariția unei legi a falimentului personal, pentru că pe parcursul perioadei de aproximativ cinci ani (dacă rămâne această prevedere în legea finală) instituțiile de credit nu pot executa clienții în niciun fel.
Cum o lege a falimentului personal nu poate apărea prea curând și sunt slabe șanse să apară alte acte normative guvernamentale sau reglementări ale BNR pe această temă, singura șansă pe care o au cei cu credite în valuta exotică este aceea de a cere în scris băncilor la care au creditele să revizuiască plata ratelor oamenilor, a precizat avocatul citat. La acordarea creditelor în această valută extrem de volatilă, nicio bancă nu a ales, prin contractele semnate cu clientul, să își asume o parte din riscul valutar. Întregul risc valutar este suportat de clientul care s-a împrumutat.
Detalii despre posibila lege a falimentului personal și despre șocul produs în piață de creșterea cursului francului elvețian puteți afla urmărind pe internet emisiunea „Economia Sudului“ fie pe site-ul alege tv, www.alege.tv, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro.

Francul elvețian a scăzut la fel de brusc cum a urcat

Pe parcursul acestei săptămâni (după ce s-a anunțat o infuzie de euro în piața europeană, de către Banca Centrală Europeană), francul și-a temperat creșterea în raport cu leul. Luni, cursul a scăzut la 4,48 lei pe un franc elvețian, iar ieri (miercuri) a scăzut și mai mult, la nivelul de 4,36 lei pentru un franc. Totuși, din 2008 și până acum, cursul francului a urcat spectaculos an de an, de la 2,20-2,23 lei pentru un franc la valori duble la ora actuală. Avocatul Carmen Popa a precizat la alege tv că „dacă nici băncile care au acordat credite în franci elvețieni nu au anticipat o astfel de fluctuație a cursului, atunci cum putea să prevadă omul simplu a asemenea situație?“.

Unele bănci scad dobânda la creditele în franci

Unele dintre băncile care au acordat credite în franci au stat de vorbă cu debitorii și au decis să taie puțin din dobânzile percepute de la oameni. Una dintre bănci a scăzut cu 0,8% dobânda la creditele vechi aprobate în franci elvețieni. Altă bancă a redus dobânda ușor, astfel încât rata clienților s-a diminuat cu aproximativ 100 de lei pe lună. Și alte instituții de credit acceptă mici restructurări ale creditelor.
Totuși, în continuare, nicio bancă nu își asumă riscul valutar al acelor credite, care este suportat în totalitate de client.

 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS