Reclamă gratuită: Doar Ponta NU a scăzut taxele!

Panourile cu publicitate electorală din Craiova pe care scrie „Doar Ponta a scăzut taxele!“ nu ilustrează realitatea din economie
Autori


Cu toate că guvernanții se laudă că au scăzut fiscalitatea, în realitate, în ultimii doi ani, s-au introdus taxe și impozite noi și s-au majorat altele existente (în total, 35 de impozite și majorări). În cazul accizelor, omul de rând a fost „furat“ de două ori de propriul guvern, cu acte normative făcute „pe genunchi“: prima dată – pentru că acciza la combustibil se calculează la un curs ireal, umflat cu rata inflației, iar a doua oară – când s-a introdus o supraacciză la combustibili pentru a se construi autostrăzi.

Și în Craiova, ca și în alte orașe a apărut publicitate electorală stradală pe panouri uriașe care îl ilustrează pe premierul Victor Ponta, alături de mesajul „Doar Ponta a scăzut taxele!“, scris cu litere uriașe. În partea de jos a panoului, cu litere mult mai mici, sunt enumerate câteva măsuri pe care le-ar fi luat Ponta în calitate de premier. Prima măsură enumerată pe panoul electoral nu există în realitate: „TVA redus la alimente“.

În realitate, în România ultimilor doi ani s-au introdus mai multe impozite și taxe, iar unele deja existente au fost majorate prin diverse artificii. GdS a efectuat o analiză a celor mai importante taxe și impozite introduse, prezentând datele existente la nivel local sau regional și impactul unora dintre aceste taxe la nivel național.

Guvernul a scumpit artificial benzina și motorina, forțând cursul de schimb

Guvernul a făcut tot felul de artificii, modificând art. 218 din Codul fiscal, astfel încât populația și firmele să plătească mai mulți bani pe combustibilul de la pompă. Până acum, accizele pentru anul viitor se calculau la cursul de schimb leu-euro stabilit de Banca Central Europeană (BCE) la data 1 octombrie a anului precedent. Deci pentru 2014, ar fi trebuit luat în calcul cursul de la 1 octombrie 2013, curs care era apropiat de cel al Băncii Naționale a României în acea zi. În 2014, acciza la combustibil trebuia să fie calculată la un curs al BCE de 4,4485 lei/euro. Dintr-un motiv care nu a fost explicat de Ministerul Finanțelor până acum, românii au fost furați de propriul guvern, care a luat în calculul accizei pe 2014 cursul BCE din 2012, de 4,5223 lei/euro, pentru că era mai mare decât cel care trebuia să fie luat în calcul în mod real. Pentru că nu era de ajuns pentru minister, la acel curs de schimb mai mare decât cel real, statul a adăugat și rata inflației, ajungând să calculeze accizele la 4,7380 lei pe un euro. Toate aceste modificări s-au făcut prin Codul fiscal, care spune că se ia în calcul cursul de schimb din anul „anterior celui precedent“, dacă acela este mai mare, la care se adaugă rata inflației. Pe scurt, accizele românilor ar fi trebuit să fie reținute la un curs de 4,4485 lei/euro, dar au fost calculate la un curs de 4,7380 lei/euro, pentru a se încasa la buget mai mulți bani de la populație.

Cum se vor calcula accizele în 2015?

Până ieri în jurul prânzului, Ministerul Finanțelor condus de ministrul Ioana Petrescu nu a anunțat cum va fi calculată acciza pe 2015. Cert este că, dacă se menține metoda de calcul legiferată pe anul acesta, nu se va lua în calcul nici cursul BCE de la 1 octombrie 2014, care este de 4,4093 lei pe un euro, deci este cel mai mic de până acum, ci se va lua cursul din 2013, pentru că este mai mare. Dar dacă, totuși, ministerul decide că rămâne modalitatea de calcul pe baza cursului de schimb al BCE valabil la 1 octombrie 2014, atunci anul viitor ar trebui să se ieftinească ușor toate produsele accizabile, în frunte cu benzina, motorina, țigările, cafeaua, berea, alcoolul și altele, pentru că producătorii acestor produse ar avea de plată accize mai mici la stat.

Scumpirea accizei cu 7 eurocenți a scăzut încasările la nivel central

Altă lovitură dată mediului de afaceri, dar, mai ales, transportatorilor a fost aceea că scumpirea accizei la combustibili cu 7 eurocenți pe litru nu a adus mari venituri bugetului de stat. Chiar dacă statul le-a promis transportatorilor restituirea unei părți din taxa respectivă, asociațiile transportatorilor au anunțat că marile firme de transport rutier s-au aprovizionat cu motorină și benzină de dincolo de granițele țării, în speță din Bulgaria, „pompând“ astfel bani în conturile statului vecin. Guvernul român a fost avertizat din timp că transportatorii se vor reorienta și vor alimenta din alte țări, iar supraacciza va aduce, în realitate, pierderi la bugetul consolidat. Pe 5 februarie 2014, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România transmitea un comunicat de presă, inclusiv către GdS, în care avertiza următoarele: „Realitatea indică faptul că circa 70% din alimentările actuale ale transportatorilor internaționali (români și străini) de pe teritoriul României s-ar putea reorienta imediat în afara României, ceea ce ar conduce la un impact dezastruos asupra bugetului statului român. (De exemplu, un operator român care face transport internațional cu 200 de camioane și în prezent alimentează lunar 300.000 de litri de motorină în România și 300.000 de litri de motorină în afara României, în cazul majorării accizei la motorină va alimenta lunar cel puțin 500.000 de litri de motorină în afara României și sub 100.000 de litri de motorină în România). Din cantitatea de aproximativ 5 miliarde de litri de motorină alimentată în România anual, reorientarea unui volum de numai 13% spre alimentare în alte țări va aduce, în realitate, pierderi de 65 eurocenți/litru pentru statul român!“. Dar avertizările lor nu au fost luate în calcul de stat. În luna august s-a constatat că transportatorii au alimentat tirurile peste graniță în proporție și mai mare (30%), iar încasările statului român din acciză au fost mai mici decât se estimase, au informat transportatorii.

În cazul motorinei pentru agricultură se restituie o parte din acciză agricultorilor, prin cereri la APIA. Totuși, supraacciza a rămas și este suportată de omul de rând, care merge cu mașina proprie la benzinărie. Acea supraacciză trebuia să fie folosită la construirea de autostrăzi. Dar nici autostrăzi nu se fac…

Noroc că prețul petrolului a scăzut pe plan internațional, iar benzinarii au mai operat ușoare reduceri la prețurile practicate la pompă, în ultima perioadă, că altfel plăteam combustibilii la prețuri astronomice umflate de către stat.

În Oltenia, încasările din accize sunt în creștere

Dacă la nivel național, accizele din combustibil s-au dus către un stat vecin, la nivel regional, Fiscul se laudă că încasează mai mulți bani din accize. Potrivit directorului executiv al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu, în cele cinci județe ale regiunii Oltenia s-au încasat în 2014, din accize 2,19 milioane de lei, față de 1,7 milioane de lei în 2013, dar nu bagă mâna în foc că această creștere s-ar datora majorării accizelor din ultimii ani: „Nu avem date defalcate pe tipuri de accize să vedem care au scăzut și care au crescut. Pe regiune, sumele totale încasate din accize au crescut, dar acolo pot fi și arieratele din anii precedenți recuperate de Fisc prin măsuri de executare silită“.

Impozitul pe veniturile agricole afectează circa 10.000 de doljeni

În 2013 s-a introdus impozitul pe venitul agricol atât pentru suprafețele cultivate, cât și pentru animale, păsări, albine, dar și pentru legumicultori. În Dolj, au depus Declaraţia 221 pe anul 2013 aproape 9.800 de agricultori care cultivă suprafeţe sau cresc animale cât să intre sub incidenţa impozitului agricol. „Cei circa 9.800 de agricultori care şi-au depus declaraţiile de impunere anul trecut aveau de plată 6,97 milioane de lei din impozitul agricol. Au plătit integral 5.800 de persoane suma de 4,01 milioane de lei şi parţial au achitat 3.990 de persoane suma de 1,95 milioane de lei. A rămas de plată circa un milion de lei“, a declarat, în luna mai a acestui an, directorul DGRFP Craiova, Mihai Antonescu.

Anul acesta, încă nu se știe ce impozite au plătit agricultorii, pentru că termenele de plată sunt la 25 octombrie (respectiv 27 octombrie, întrucât 25 a fost zi nelucrătoare) și 15 decembrie. „Abia la începutul lui noiembrie se vor centraliza datele“, a explicat Mihai Antonescu.

Statul încasează mai puțin din chirii, după ce a crescut impozitul

Guvernul actual a introdus impozit pe venitul din chirii, dar și contribuții la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 5,5% aplicate asupra venitului din chirii declarat de persoanele fizice. La nivelul Doljului, datele arată că după introducerea impozitului și a contribuției la CASS a scăzut numărul contractelor declarate, al persoanelor care și-au declarat venituri din chirii, dar și încasările la bugetul de stat s-au diminuat. În 2013 își declaraseră la Fisc venituri din chirii 6.582 de persoane. În anul 2014, și-au declarat la Fisc venituri din cedarea folosinței bunurilor, adică din chirii, 5.675 de persoane fizice. Pot fi doar două motive pentru care a scăzut numărul persoanelor ce și-au declarat contracte de închiriere la Fisc: fie acele contracte nu mai există, fie din cauza impozitului de 16% și a CASS de 5,5%.

Cert este că din datele furnizate de Fisc către GdS rezultă clar că anul acesta, după ce s-a introdus și CASS-ul ca obligație de plată pentru cei care au venituri din chirii, au scăzut încasările la bugetul statului de la 8,1 milioane de lei, cât au fost în 2013, la 7,9 milioane de lei în 2014, în cazul chiriilor declarate pe persoană fizică.

Taxa pe stâlp, un impozit eșuat „din fașă“

Taxa pe construcții speciale, cunoscută drept taxa „pe stâlp“, nu a adus mari venituri în vistieria statului, dar a creat neplăceri firmelor care au avut și alte construcții, în afară de cele pe care plătea impozite speciale. Culmea impozitării în România este că această taxă s-a plătit pe rampele de marfă, pe aleile betonate din curtea societăților și pe alte acareturi din patrimoniul firmelor. S-a impozitat cu 1,5% din valoarea patrimoniului. În Oltenia au avut de plată această taxă „pe stâlp“ 1.040 de firme, iar suma totală ce trebuia virată la stat ar fi fost de 7,29 milioane de lei. În realitate, Finanțele au încasat din Oltenia până la sfârșitul lunii septembrie 5,069 milioane de lei. „Cum să nu fie bine pentru buget, din moment ce noi am încasat deja suma de 5,069 milioane de lei. Acești bani nu existau înainte și acum există în bugetul de stat“, spune reprezentantul Fiscului regional. Pentru diferența de circa 2 milioane de lei neîncasați, Fiscul a trecut la măsuri de executare silită.

La zeci de creșteri de impozite și taxe sunt și două scăderi

Guvernanții actuali au scăzut doar două taxe în ultimii ani. S-a micșorat TVA la produsele de panificație de la 24% la 9%. În al doilea rând, a scăzut contribuția angajatorului la asigurările sociale (la pensii) cu cinci puncte procentuale. Această ultimă măsură este privită cu interes de mediul de afaceri, pentru că se mai diminuează puțin povara fiscală pe firmele din România.

Guvernul Ponta se laudă cu neimpozitarea profitului reinvestit, dar această măsură fiscală are multe lacune: nu se aplică tuturor firmelor care reinvestesc profitul, ci doar unui număr restrâns de entități economice (se aplică firmelor care investesc în utilaje noi pentru procesul de producție).

În ultimii ani, nici unul dintre guvernanți nu și-a concentrat atenția pe dezvoltarea mediului de afaceri. Și fostul guvern Boc a făcut greșeli impardonabile în ceea ce privește economia. Cea mai mare greșeală a foștilor guvernanți a fost majorarea TVA de la 19% la 24%, fapt ce a condus la scumpiri în lanț ale tuturor bunurilor și serviciilor, deci și consumatorii finali au scos mai mulți bani din buzunar pentru plata produselor pe care le-au cumpărat.

A crescut cuantumul amenzilor când s-a majorat salariul minim

Amenzile de circulație sunt mai mari decât anul trecut, din cauză că punctul de amendă crește odată cu majorarea salariului minim pe economie. Salariul minim a crescut de trei ori, de la 750 de lei anul trecut, la 800 de lei în 2014, apoi la 850 de lei, iar de la 1 iulie a ajuns la 900 de lei brut. Punctul de amendă reprezintă 10% din salariul minim pe economie. Astfel, punctul de amendă a crescut de la 75 de lei în 2013 la 90 de lei anul acesta.

Nu doar punctul de amendă crește odată cu majorarea salariului minim pe economie, ci și dările către stat ale firmelor care au angajați cu salariul minim. Practic, acele firme sunt obligate să majoreze artificial salariile angajaților plătiți cu salariul minim, fără să crească și productivitatea muncii, dar mai ales cresc dările firmelor către stat. În Dolj, 65% dintre angajați sunt plătiți cu salariul minim în acte, ceea ce înseamnă că bugetul de stat se umflă cu contribuții în plus de la firme ori de câte ori se majorează salariul minim. Acestea sunt tertipuri ale guvernului, prin care se atrag mai mulți bani la bugetul statului, dar de la persoane fizice și de la firme.

Întrebarea care se pune la nivelul întregii țări este următoarea: dacă au crescut impozitele și taxele, iar statul a încasat mai mulți bani din economie, atunci unde s-au dus acele sume? Pe ce a cheltuit guvernul banii contribuabililor?

Lista cu impozitele și taxele introduse sau majorate în ultimii ani de guvern*

1. Impozit de 16% şi CASS pe veniturile din creşterea şi exploatarea animalelor şi din valorificarea produselor de origine animală;

2. Impozit de 16% şi CASS pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii;

3. Impozit de 16% şi CASS pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.

Taxele locale s-au majorat pentru a putea asigura veniturile necesare bugetelor locale, întrucât guvernul nu le putea acoperi.

4. Majorarea taxelor locale cu 16% la începutul anului 2013


5. Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică şi gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuţie, de 0,75 lei/MWh în cazul cantităţii distribuite şi de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport;

6. Taxă specială de 0,5% aplicată veniturilor obţinute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale;

7. Taxă de 60% asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale de către operatorii economici care desfăşoară cumulativ activităţi de extracţie şi comercializare;

8. Impozit pe venit şi CAS la indemnizaţia şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de toţi angajaţii pe perioada delegării, pentru partea care depăşeşte limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.

9. Impozit de 16% pe veniturile considerate dividende;

10. Cotă majorată de impozit, de 50%, pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii;

11. CASS de 5,5% aplicat persoanelor care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor (chirii şi arendă) începând cu 1 ianuarie 2014;

12. Taxă majorată pentru eliberarea paşapoartelor temporare (de la 84 de lei la 100 de lei) şi a celor electronice (de la 244 de lei la 270 de lei);

13. Taxă de pod majorată: în cazul podului Giurgeni-Vadul Oii de la 9 lei la 10 lei (3 februarie 2013) şi apoi la 11 lei (1 aprilie 2013) şi în cazul podului Feteşti-Cernavodă de la 11 lei la 12 lei (3 februarie 2013) şi apoi la 13 lei (1 aprilie 2013);

14. Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (timbrul de mediu);

15. Taxa pe timbrul de mediu este mai mare cu 10% faţă de vechea taxă de poluare;

16. Coplata în sistemul sanitar, de până la 10 lei pe zi de spitalizare;

17. Taxă de 500 de lei pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă;

18. Taxa judiciară de timbru, colectată de primării şi vărsată în proporţie de 70% la bugetul public;

19. Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%;

20. Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri;

21. Acciza pentru bere majorată de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato;

22. Acciza pentru berea realizată de micii producători majorată de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato;

23. Accizele pentru alcool etilic majorate de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur;

24. Acciza specifică la ţigarete majorată de la 53,18 euro/1.000 ţigarete la 56,71 euro/1.000 ţigarete;

25. Acciză pentru bijuterii din aur şi/sau din platină, cu excepţia verighetelor: acciză de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k şi de 2 euro/gram pentru cele peste 14k;

26. Acciză pentru confecţii din blănuri naturale: acciză cuprinsă între 50 şi 1.200 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie al blănurilor;

27. Acciză pentru iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement;

28. Acciză pentru motoarele cu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcaţiuni pentru agrement;

29. Acciză pentru autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3;

30. Acciză pentru arme de vânătoare şi arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv: acciză cuprinsă între 50 şi 1.500 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie al armelor;

31. Acciză pentru cartuşe cu glonţ şi alte tipuri de muniţie pentru armele prevăzute anterior: acciză cuprinsă între 0,1 şi 0,4 euro/bucată în funcţie de costul de achiziţie;

32. Acciza suplimentară pe litrul de benzină, motorină şi kerosen de la 1 ianuarie 2014;

33. Indexarea accizelor cu rata medie a inflaţiei.

34. Impozit pe construcţii speciale de 1,5% din valoarea construcţiei, începând cu 1 ianuarie 2014;

35. Redevenţele pentru resursele naturale vor creşte cu 25% (cu excepţia celor la petrol şi gaze) de la 1 ianuarie 2014;

36. Eliminarea prevederii legale prin care primarii nu aveau voie să majoreze taxele locale cu mai mult de 20% peste rata inflaţiei în cazul persoanelor fizice (la persoanele juridice limita va rămâne).

*Date centralizate și preluate de la Hunedoara Liberă



Comenteaza acum

Alte stiri

9 noiembrie 2018

Dolj: Prinşi de poliţie în timp ce furau motorină

Poliţişti din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Melinești au depistat joi, 8 noiembrie, cinci bărbaţi, cu vârste cuprinse între 21 şi 57 de ani, toţi din judeţul Dolj, în timp ce sustrăgeau combustibil din vagoanele cisternă ce aparțineau unei ...

Sumarul ediției de miercuri, 29 octombrie 2014

Actualitate

» Olt: Centru pentru găzduirea persoanelor fără adăpost pe timpul iernii
» Gorj: Cererile pentru obţinerea de locuinţe din Fondul Locativ de Stat la Rovinari se depun până pe 31 octombrie
» Scandal în Consiliul Judeţean
» Stradă spartă la trei zile de la asfaltare
» Andrei Hrebenciuc rămâne în arest preventiv, iar decizia este definitivă
» Evenimente de seamă pe scena Filarmonicii din Râmnicu Vâlcea
» Gorj: Primăria Târgu Jiu concesionează terenuri pentru spaţii comerciale în zona Narciselor

Publireportaj

» Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“ organizează Simpozionul Științific Internațional „Stat și Societate în Europa“ – ediția a VII-a
» Satul ecologic caută locuitori

Local

» Maternitate deschisă după 26 de ani de la începerea lucrărilor
» Olt: Reţea de apă în comunele Cungrea şi Oboga
» 20 de elevi din Turcia în vizită la Colegiul Naţional „Radu Greceanu” din Slatina
» Olt: Programul de lucru cu publicul la buletine se prelungeşte
» S-a deschis noua maternitate la Severin
» Mehedinţi: Maternitate deschisă după 26 de ani de la începerea lucrărilor
» Gărzi asigurate de doar doi medici, la secția de Cardiologie a Spitalului Județean din Slatina
» Rechizite gratuite pentru elevii nevoiaşi din Olt

Dolj

» Mititelu, judecat pentru spălare de bani și evaziune fiscală
» Trenul Vidin – Craiova, în pană de curent la Golenți
» I-a înşelat, dar nu se lasă dusă de la asociaţie
» Încă o ședință cu scântei: Opoziția și Păloiu contra CJ Dolj și PSD
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Nămol și bălți până la gleznă în cartierul Bariera Vâlcii
» Stradă spartă după trei zile de la asfaltare
» Taximetrist condamnat pentru uciderea unei bătrâne
» 8 noi proiecte în valoare totală de 4,31 milioane de euro în regiunea sud-vest Oltenia
» Filiașul, aglomerat ca o metropolă 
» Afaceri ro, la Craiova
» Craiova: Simpozionul Științific Internațional „Stat și Societate în Europa” – ediția a VII-a la Biblioteca “Aman”
» Acordul cadru pentru deszăpezirea Craiovei, semnat până cel târziu pe 12 noiembrie
» UPDATE: Adrian Mititelu şi alţi opt “parteneri” de afaceri au fost trimişi în judecată pentru evaziune fiscală de peste cinci milioane de euro
» Craiova: Festivalul Naţional de Tetru se încheie prin piesa “Rinocerii”
» Craiova: “De dragul bunicilor…” elevii clasei a IV-a de la Şcoala “Mircea Eliade” au pregătit un spectacol
» Craiova: Tosca de Puccini revine pe scena Operei Române

Gorj

» Şase medici străini profesează la Spitalul din Novaci
» Habitu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru spălare de bani
» Bebeluşul decedat la spital nu ar fi fost hrănit corespunzător
» Mănăstirea Polovragi a rămas fără credincioşi din cauza închiderii Transalpinei

Sport

» CSU, misiune îndeplinită cu un mare sacrificiu
» Dați-le patru și în Cupă!
» Judoka părăsesc sala insalubră din Craiovița Nouă
» Fotbal – CS Universitatea Craiova – FC Viitorul, scor 2-1, în Cupa României
» Condiţii mai bune pentru judoka
» Fotbal – CCA a stabilit brigada de la meciul Oțelul – Pandurii
» Tenis – Simona Halep le mulțumește fanilor pentru susținere

Bani & Afaceri

» Modalități de finanțare a firmelor, dezbătute la conferința Afaceri.ro

Sanatate

» Hernia de disc, întâlnită tot mai frecvent la tineri

Educatie

» O nouă sesiune de definitivat pentru profesorii debutanți

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei

Top