De ce renunţă firmele la fonduri europene



În Oltenia, au reziliat contractele de finanţare pe POS-CCE 16 firme, cu o valoare totală a proiectelor de 26,85 milioane de lei. Reprezentanta ADR atrage atenţia firmelor ca în cererile de finanţare să treacă indicatori realizabili, lăsând să se înţeleagă că unele firme promit în cererea de finanţare mai mult decât ar fi în stare să facă, doar pentru a obţine finanţarea.

În Oltenia, există 16 contracte de finanţare reziliate pe POS-CCE, în valoare totală de 26,85 milioane de lei, adică aproximativ şase milioane de euro, potrivit datelor furnizate de ADR Sud-Vest Oltenia. Alte opt firme au depus cereri de reziliere a contractelor.

Invitată în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, Mihaela Sas, şef Compartiment Marketing Regional în cadrul ADR Sud-Vest Oltenia, a dezvăluit care sunt motivele pentru care renunţă firmele la proiecte europene.

„Principala cauză de reziliere a contractelor de finanţare a fost imposibilitatea beneficiarilor de a prezenta în termen de maximum 90 de zile de la semnarea contractului de finanţare a documentelor care atestă capacitatea financiară de implementare a proiectului (scrisoare de confort, depozit colateral etc.)“, a spus reprezentanta ADR Sud-Vest Oltenia. Companiile care au renunţat sunt din domeniul producţiei. Cele mai multe sunt din domeniul construcţiilor, producţie de textile, dar au fost şi firme care aveau intenţia ca să folosească fondurile europene respective pentru a achiziţiona utilaje performante, care să sporească productivitatea în afacerile lor.

Firmele au acumulat datorii între timp

Mihaela Sas a menţionat în cadrul emisiunii că multe dintre companiile care au renunţat la finanţări europene au acumulat datorii la stat şi nu mai pot aduce certificatele necesare de la instituţiile abilitate, care să demonstreze că nu au datorii.

Între timp, POS-CCE a fost blocat pentru România o perioadă, fapt ce a făcut ca proiectele depuse în 2011 să fie aprobate în 2014 şi să nu mai poată fi îndeplinite condiţiile iniţiale promise de firme.

Tot firmele mici „cad în păcate“


Mihai Bărdinici, administrator al firmei Marmura Product, a explicat de ce a renunţat la un proiect cu fonduri europene şi că este dificil să îşi desfăşoare activitatea doar câteva firme mari într-un oraş: „Eu nu pot să duc mai departe angajamentele pe care mi le-am asumat în contract (…). Dar altceva vreau să vă spun. Sunt patru-cinci firme care câştigă licitaţii în oraş, care au maximum 1.000 de salariaţi. Eu nu cred că un oraş poate trăi cu 1.000 de salariaţi. Cu cât angrenăm mai mulţi angajaţi în economie, cu atât ne va fi mai bine tuturor“.

El a precizat că firmele mici şi mijlocii sunt cele care renunţă la proiecte cu fonduri europene şi „cad în păcate“ şi din cauză că nu pot avea angajaţi de top la nivelul TESA, cărora să le plătească salarii bune pentru a face toate documentaţiile de care este nevoie pentru proiectele europene. „Nu putem pune în funcţii importante oameni cu pregătirea necesară, pentru că nu avem de unde să-i plătim. Astfel că aşteptăm să ne conducă, şi chiar să ne îndrume alţii, nu numai pentru atragerea fondurilor europene, ci şi pentru a desfăşura o activitate corectă“, a spus Bărdinici. Administratorul firmei de prelucrare a marmurei şi granitului a mai arătat că lipsa de flexibilitate în a modifica indicatorii stabiliţi prin contracte face ca fondurile europene respective să fie pierdute pentru România.

În general, firmele care au renunţat la proiecte finanţate din fonduri europene nu mai au piaţă de desfacere pentru produsele lor la fel ca în perioada în care au creat proiectele, nu mai poate fi creat numărul de locuri de muncă promis în proiecte şi nu mai există cofinanţări din partea firmelor, care au acumulat datorii la stat.

Mai multe detalii despre motivele pe care le-au avut mai multe firme din regiune să renunţe la contractele cu fonduri europene puteţi afla urmărind emisiunea „Economia Sudului“ pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro.

Atenţie sporită! Firmele încearcă să-şi supraevalueze posibilităţile

Reprezentanta ADR avertizează mediul de afaceri să nu treacă în cererea de finanţare indicatori nerealizabili, doar de dragul obţinerii finanţării. Dacă firma nu poate atinge un nivel de producţie promis în cererea de finanţare sau un număr de angajaţi noi, atunci proiectul este respins. „Mare atenţie când se scriu cererile de finanţate! De foarte multe ori, de dragul de a câştiga proiecte cu finanţare europeană, beneficiarii îşi trec în cererile de finanţare indicatori care ulterior se dovedesc greu de realizat. Bineînţeles că şi condiţiile pieţei sunt importante. În momentul în care producţia scade, când numărul de angajaţi scade, atunci nu mai putem să respectăm indicatorii de rezultat care au fost trecuţi iniţial în cererea de finanţare. Aceşti indicatori nu se pot modifica, motiv pentru care nu se mai poate implementa proiectul“, a spus Mihaela Sas, şef Compartiment în cadrul ADR.



Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de marţi, 29 aprilie 2014

Actualitate

» Bătaie pe posturile didactice din Craiova şi judeţ
» Bancul zilei
» Licitaţii publice de aproape zece miliarde de euro, contestate în 2013
» Service permanent pentru tomograful de la Târgu Jiu
» Se caută finanţare pentru campusul şcolar
» Târg de joburi pentru studenţi
» Proiect pentru încadrarea în muncă a şomerilor din mediul rural
» Angajaţii Spitalului Judeţean îşi plătesc singuri cursurile de igienă
» Bursele doctoranzilor, plătite trimestrial
» Dirijorul craiovean Horia-Dinu Nicolaescu: Bănia – oraşul cu casele boiereşti, şi nu „palatele“ cu turnuleţe…
» Primăriile, abonate la subvenţiile APIA
» Liberalii craioveni – combativi, dar invizibili în consiliul local
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Serie de explozii într-un depozit de muniţie, în Rusia
» Spitalul Judeţean riscă să nu fie acreditat
» România a primit 70 de recomandări din partea OLAF privind adoptarea de măsuri
» Ministrul Fondurilor Europene s-a întâlnit cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României
» BEC a prezentat macheta buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru Parlamentul European
» A fost obţinut primul pahar de combustibil „solar“ pentru aeronave
» Cea de-a şasea reuniune a Consiliului Consultativ Interinstituţional privind comunităţile româneşti din străinătate
» Băsescu: BOR rămâne singura instituţie care în afara frontierelor îi poate ţine pe români laolaltă
» Bărbați arestați, după ce au înșelat mai multe persoane pretinzând că sunt angajați ai Ministerului Dezvoltării
» O nouă grevă de 48 de ore afectează metroul din Londra
» Exerciţiul Istria 2014
» Proiectul Asociaţiei Producătorilor de Vin şi Produse Vitivinicole Dobrogea face parte dintre programele finanţate de CE
» Magistratul Stan Mustață, reținut pentru 24 de ore
» Atenție la grătar de 1 Mai!

Local

» Peste 4.000 de yoghini împânzesc staţiunea Băile Herculane
» Zece ani de puşcărie pentru trafic de persoane
» Un craiovean, prizonierul Termoficării
» Un transplant pulmonar i-ar salva viaţa – Alexandru cântăreşte 26 de kilograme la 17 ani
» Comedie, iubire şi tragedie la Festivalul Shakespeare
» Cine a fost William Shakespeare ?

Gorj

» Doctoriţa Vodislav, tot în arest la domiciliu
» Primăria plăteşte cu întârziere scaunele din Cinematograful „Sergiu Nicolaescu“

Sport

» Erik Lincar: Vrem să scoatem cât mai multe puncte
» Bayern e gata de „războiul“ cu Real
» Ţarălungă mizează pe Balint şi compania
» Tenis – Victor Hănescu s-a calificat în turul doi al Portugal Open
» Soţii Sorescu, câştigători la Oneşti
» Miruna Stângă, invincibilă pe saltea
» LPS, pe trei la Cupa „Saishin“
» Ionuţ Drăguşin: „Şansele de calificare sunt intacte“

Bani & Afaceri

» Elevii de Liceul „Odobleja“ au găsit cea mai bună idee de afacere
» De ce renunţă firmele la fonduri europene

Sanatate

» Zeci de doljeni sunt evaluaţi zilnic de un singur medic specialist
» Dolj: aproape 700 de cazuri de viroze în ultima săptămînă

Educatie

» Grădiniţa cu program prelungit nr. 2 Slatina, la a VII-a reuniune de proiect Comenius în Turcia

Magazin

» Horoscop

Opinii

» Scurt. Sper, corect.

Top