580 de persoane fizice, printre care şi craioveni, au câştigat definitiv în instanţă un proces colectiv derulat în Capitală, împotriva unei bănci care avea clauze abuzive în contracte. Lupta se duce acum pentru schimbarea creditelor existente din franci elveţieni în lei sau euro. Iată cum puteţi proceda pentru a învinge o bancă.
În urmă cu o săptămână, persoanele fizice care au avut în contractele de credit clauze abuzive şi care au avut curajul şi răbdarea să se adreseze instanţelor de judecată au înregistrat un câştig de cauză răsunător: primul proces colectiv de amploare câştigat definitiv şi irevocabil în faţa unei bănci. În procesul condus de o casă de avocatură din Bucureşti s-au înscris 580 de persoane, printre care se numără şi craioveni. Reclamanţii au câştigat, astfel, reducerea costurilor lunare cu creditele cu sume cuprinse între 30% şi 60% din valoarea ratelor, pe toată durata împrutumului.
Avocatul din Bucureşti care a câştigat procesul le-a trimis e-mail-uri tuturor reclamanţilor, câştigători în faţa băncii. Iată ce scria avocatul Gheorghe Piperea pe e-mailul unei craiovence, clientă a băncii cu pricina, pe 30 ianuarie 2014: „Într-un final fericit, după mai mult de trei ani de aşteptare şi tensiune, timp în care subsemnatul a îmbătrânit cu cel puţin şase ani, am câştigat irevocabil unul din procesele colective declanşate în 2010 pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive. Este vorba de PNC1 – Judecătorie, unde au fost incluşi 580 de reclamanţi. Tribunalul a respins, ieri (29 ianuarie – n.r.), irevocabil recursul băncii şi a obligat pârâta la toate cheltuielile de judecată efectuate de reclamanţi.
Pentru cei 580 de reclamanţi, efectele concrete cele mai importante sunt:
a) modificarea contractelor, cu reducerea costurilor lunare cu 30-60%, pe toată durata acestora;
b) restituirea plăţilor efectuate în trecut cu titlu de plăţi comisioane şi alte costuri abuzive, ceea ce înseamnă, în medie, 10.000 de euro pe contract“.
Piperea mai spune că în ţară există circa 2.000 de hotărâri ale instanţelor rămase irevocabile, la care se adaugă 84 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În diverse stadii ale proceselor, au fost şi situaţii în care banca avusese câştig de cauză la prima instanţă sau la cele intermediare.
În cazul de faţă, în procesul colectiv iniţiat cu ani în urmă, persoanele fizice câştigaseră iniţial la Judecătoria Sectorului 2, apoi banca a făcut recurs, dar Tribunalul Bucureşti i-a respins recursul. În principal, a fost considerat abuziv comisionul de risc, ulterior transformat în comision de administrare. Practic, banca menţinea aceleaşi costuri ale creditului, dar schimbadenumirea comisionului.
Tribunalul Bucureşti a decis, în dosarul 10337/300/2012, în favoarea celor 580 de reclamanţi, respingând recursul băncii ca nefondat, şi „obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimată. Irevocabilă“, se arată pe site-ul instanţei din Capitală.
Ce au câştigat oamenii împotriva băncilor
Practic, decizia instanţelor din Bucureşti se va propaga în toată ţara, speţa respectivă putând fi invocată de avocaţi de pe tot teritoriul României, care apără interesele unor persoane fizice ce reclamă clauze abuzive în contractele cu profesioniştii. Aceasta, deoarece legea din România şi cea din Uniunea Europeană nu permit soluţii diferite în cazuri identice.
Instanţele din Bucureşti au calificat ca abuzive şi clauzele care instituie următoarele comisioane, dacă sunt incluse în contract: comisionul de administrare garanţii, comisionul de rezervă minimă obligatorie şi comisionul de monitorizare poliţe de asigurare.
Avocata Carmen Popa din Craiova, specialistă în litigii cu profesioniştii, a explicat pentru GdS ce anume au câştigat clienţii în procesele cu băncile: „În procesele deja judecate au fost anulate clauzele care dau dreptul băncii să stabilească în mod unilateral nivelul dobânzii, fără acordul clientului, au fost anulate clauzele referitoare la comisionul de risc, clauzele care dau dreptul băncii să declare creditul scadent anticipat dacă apreciază ele în mod unilateral că valoarea garanţiilor nu mai acoperă riscul creditului“.
Foarte important este că pentru astfel de procese nu se plăteşte taxa de timbru.
În cazul în care s-a înscris într-un proces colectiv şi l-a pierdut, o persoană fizică nu mai poate da banca în judecată pentru aceeaşi speţă, pentru că „hotărârea dată de instanţă are autoritate de lucru judecat“, explică avocata.
Ce spune banca
Cum persoanele fizice care s-au adresat instanţei reclamau clauze abuzive în contractele cu Volksbank, răspunsul băncii nu a întârziat să apară pe agenţiile de presă, instituţia de credit precizând că va pune în aplicare „toate“ deciziile instanţelor. „Credem că nimeni nu este în măsură să facă aprecieri asupra unor decizii ale instanţelor, fie ele negative sau pozitive. Există atât sentinţe favorabile băncii, cât şi sentinţe precum cea în discuţie, ceea ce ne face să credem că suntem încă departe de a avea o concluzie pe acest subiect. Ca şi până acum, Volksbank respectă şi pune în aplicare toate deciziile instanţelor şi îşi asumă atât eşecurile, cât şi victoriile“, au declarat zilele trecute reprezentanţii Volksbank, pentru Mediafax.
Lupta cu transformarea creditelor din franci elveţieni în credite în lei ia amploare
Dacă în ceea ce priveşte clauzele abuzive din contracte lucrurile s-au temperat, clienţii băncilor care s-au împrumutat în monede străine şi foarte volatile se pregătesc să introducă noi procese împotriva băncilor. De data aceasta, oamenii doresc denominarea creditelor din franci elveţieni şi transformarea lor fie în euro, fie în lei, având în vedere creşterea spectaculoasă a cotaţiei francului în raport cu leul. Craioveanca Ana C. spune că i s-a triplat rata la credit, în interval de şapte ani. Având în vedere că este un credit ipotecar, tânăra mai are de plată ani buni de acum înainte. „Când am contractat creditul, în urmă cu şapte ani, aveam o rată de 450 de lei pe lună, iar acum plătesc undeva la 1.000-1.100 de lei pe lună, în funcţie de cursul francului elveţian. E aproape triplu şi fac faţă cu mare greutate ratelor. Eu nu am de unde să ştiu cât va mai creşte francul… Tot ce vreau este să mi se transforme în lei ca să pot să plătesc“, a spus tânăra din Craiova.
Dacă acum băncile sunt reticente în a transforma creditele din franci în euro sau în lei, aceasta va fi doar o chestiune de timp. În 2007-2008, francul elveţian era cotat de BNR la 1,88-2,08 lei. În prezent, cursul oficial afişat de BNR este de 3,64 lei pentru un franc elveţian, de două ori mai mare decât în urmă cu câţiva ani.
Banca Naţională a României (BNR) a dat semnal după semnal băncilor comerciale să reducă dobânzile la creditele în lei, prin reducerea repetată a dobânzii de politică monetară. În acelaşi timp, ROBOR este la un nivel destul de scăzut, ceea ce face ca un cost al creditelor în moneda naţională să nu mai pună probleme nici băncilor, nici clienţilor. Dar până se obişnuiesc băncile cu ideea că nu vor mai avea câştiguri uriaşe din creditele acordate anterior în valute exotice şi volatile va mai curge multă apă pe Dunăre, spun specialiştii. Să nu uităm că în 2007-2008 chiar băncile încurajau clienţii să se împrumute în franci, aceasta fiind considerată de bancheri „o valută de încredere“, „o monedă stabilă“ etc.
Europa se pregăteşte să denomineze creditele în franci
Avocata Carmen Popa a arătat că, în această perioadă, Comisia Europeană lucrează la o directivă „care să oblige băncile să denomineze creditele existente în monede volatile fie în euro, fie în monedele naţionale ale ţărilor care nu au trecut încă la euro“. Comisia europeană se referă la francii elveţieni şi yenii japonezi, monede în care s-au împrumutat cetăţenii europeni. După adoptare, o astfel de directivă trebuie transpusă în legislaţia ţării noastre şi ar fi un pas important în ceea ce priveşte diminuarea riscurilor clienţilor persoane fizice, în relaţia cu instituţiile de credit.
Cum au rezolvat alte state europene problema creditelor în franci elveţieni
Potrivit unei analize efectuate de avocata Carmen Popa din Craiova, Europa pare să gestioneze mult mai bine problema transformării creditelor din franci în monedele naţionale sau în cea europeană, astfel: „În Ungaria, guvernul Victor Orban, prin anunţarea mai întâi a unor măsuri legislative drastice şi apoi prin negociere, a impus băncilor să împartă cu clienţii riscul deprecierii forintului în raport cu francul elveţian. Ei bine, în Ungaria nu s-a anunţat nici un faliment bancar. În Croaţia, opt bănci au fost obligate de Tribunalul Comercial din Zagreb să recalculeze creditele în moneda locală kuna la cursul de schimb de la data acordării creditelor. Decizia instanţei nu este definitivă, însă Croaţia este de acum membru al Comunităţii Europene şi clienţii băncilor vor beneficia de jurisprudenţa favorabilă lor, a Curţii Europene de Justiţie.
În Franţa, o anchetă penală este deschisă ca urmare a plângerilor depuse de sute de clienţi în legătură cu practicile comerciale înşelătoare ale unor bănci care au oferit drept «sigure» creditele în franci elveţieni. În paralel, s-a anunţat demararea unor procese civile la Tribunalul de Mare Instanţă“.
Acţiuni îngreunate de noul Cod de Procedură Civilă
Specialiştii contactaţi de GdS spun că după intrarea în vigoare a noilor prevederi ale Codului de Procedură Civilă, la 1 februarie 2013, procesele cu băncile şi alţi profesionişti tărăgănează. „Înainte de a depune acţiunea în instanţă, trebuie să convoci partea adversă la o întâlnire în vederea unei posibile medieri. După ce depui acţiunea în instanţă, urmează o etapă preliminară în care instanţa comunică între părţi, fără a se stabili încă termen, cererea de chemare în judecată, întâmpinarea şi răpunsul la întâmpinare. Această etapă durează cam patru luni şi abia apoi se stabileşte primul termen. Pentru acţiunile depuse de noi în 2013, după intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă, am primit termen de judecată în februarie-martie 2014“, a declarat Carmen Popa.
