16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriFiscul ia la puricat firmele controlate de Antifraudă

Fiscul ia la puricat firmele controlate de Antifraudă

Dosarele a opt firme din judeţele Dolj, Gorj şi Olt au ajuns la Fisc, din cauză că riscul de mare evaziune în acele cazuri este predominant. Firmele din cele trei judeţe acţionează, în principal, în comerţul cu legume-fructe. Fiscul spune că administratorii nu pot justifica de unde au avut 1,85 milioane de lei să-şi crediteze firmele.

După ce s-au finalizat controalele celor de la Direcţia Regională Antifraudă Târgu Jiu în marile centre comerciale din Oltenia, cele mai interesante cazuri descoperite au ajuns la Fisc, pentru a se continua verificările, din punct de vedere al Inspecţiei Fiscale. „Avem opt cazuri primite din judeţele Dolj, Gorj şi Olt, iar firmele activează în diverse sectoare de activitate, îndeosebi în domeniul comerţului cu produse cu risc mare de evaziune, şi anume legume-fructe. Din aspectele prezentate până acum în procesele-verbale primite de la Antifraudă se impune analiza şi a altor factori de risc ai operatorilor economici, rezultaţi din operaţiunile fiscale. Există neconcordanţe în declaraţia de furnizori şi clienţi interni, în declaraţia de livrări intracomunitare, urmând ca şefii administraţiilor judeţene din judeţele respective să efectueze inspecţiile fiscale la firmele respective, pornind de la cele sesizate de Direcţia Antifraudă“, a declarat, pentru GdS, Marin Cârnaru, director executiv la Inspecţie Fiscală în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova. Cu alte cuvinte, dacă operatorii din străinătate care au livrat marfa către firme din Oltenia au declarat la fiscul lor facturile emise către clienţii din cele trei judeţe, dar aceste firme locale nu le-au mai declarat la fiscul regional, atunci apar inadvertenţe. Aşa se ajunge să fie suspectate că au vândut marfă fără să o fiscalizeze, adică fără să o declare în contabilitate. Aceste aspecte vor fi verificate de Inspecţia Fiscală, după ce se declanşează controalele de fond. Marin Cârnaru a mai spus că, de regulă, deficienţele firmelor, în urma unei inspecţii fiscale, pot fi mai mari decât cele sesizate iniţial de Antifraudă.

Cele mai mari prejudicii sunt la TVA

Din analiza datelor prezentate de Antifraudă, Fiscul regional cu sediul la Craiova a totalizat prejudiciile estimate în cele opt dosare ale firmelor suspectate de evaziune. Cel mai mare prejudiciu este adus la TVA neplătită la stat în sumă de 296.650 de lei, impozitul pe profit ce ar fi trebuit plătit statului a fost de 9.300 de lei, iar impozitul pe venit – de numai 9.030 de lei. „După studierea proceselor-verbale de la Antifraudă, diferenţele respective de TVA şi de impozite ar proveni de la diferenţele constatate la inventarierea mărfurilor, între evidenţele scriptice, cu cele faptice, iar acele diferenţe nu au fost fiscalizate. Este posibil să fi avut vânzări de mărfuri neevidenţiate în acte“, a arătat Cârnaru.

Firmele nu justifică banii cu care şi-au creditat societăţile

Deşi activitatea de creditare a unei firme de către asociaţi şi/sau administratori este perfect legală, reprezentanţii ANAF susţin că deţinătorii societăţilor verificate nu pot să justifice de unde au avut sume enorme de bani cu care să îşi sprijine firmele. Un singur administrator de firmă din cele opt din Oltenia şi-a creditat firma cu o sumă de aproximativ un milion de lei, ceea ce înseamnă zece miliarde de lei vechi, fără a avea venituri salariale care să-i permită să sprijine firma cu acea sumă, fapt ce-i determină pe cei de la Fisc să suspecteze că banii câştigaţi de persoana fizică respectivă să provină din vânzarea unor mărfuri „la negru“, pe firmă. De regulă, patronii îşi sprijină societatea din propriii bani atunci când nu au suficiente lichidităţi în conturi pentru a-şi plăti furnizorii sau pentru a plăti chiar impozitele la stat. Chiar dacă un întreprinzător privat îşi creditează firma când este la ananghie pentru plata unor impozite către stat, Fiscul tot verifică provenienţa banilor. „Creditarea este, într-adevăr, o formă de sprijinire a societăţii, dar reprezentanţii operatorilor economici trebuie să facă dovada de unde au acei bani. Se studiază rulajul conturilor de la bancă… şi mai sunt şi alte metode prin care se observă traseul banilor“, a precizat directorul executiv al Inspecţiei Fiscale, din cadrul DGRFP Craiova. Suma totală de bani pe care deţinătorii firmelor nu o pot justifica (deşi şi-au creditat societăţile cu acei bani) este de 1.856.828 de lei, potrivit finanţiştilor.

Ce firme au prioritate… la control fiscal

Finanţiştii spun că pe parcurs ce tot vin procese-verbale de la Direcţia Antifraudă, controalele de fond ale Fiscului nu se vor concentra neapărat pe ele în ordinea primirii hârtiilor, ci vor demara verificările în funcţie de riscul de evaziune al societăţii.
„Când stabilim riscul unei societăţi se iau în calcul mai multe aspecte, cum ar fi: neconcordanţe în declaraţiile fiscale; nedepunerea la termen a declaraţiilor la Finanţe; se efectuează o analiză a datelor bilanţiere care să urmărească dacă patrimoniul firmei a crescut, dar mai ales dacă a scăzut în ultima perioadă; alte aspecte, cum ar fi sesizări de la Poliţie sau Parchet“, a mai spus Marin Cârnaru.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS