16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriFirmele fac şmecherii cu contractele angajaţilor

Firmele fac şmecherii cu contractele angajaţilor

Nu doar statul este fentat de angajatorii care nu îşi permit să plătească impozitele şi contribuţiile stabilite prin lege, ci şi angajatul este prostit şi vitregit de anumite drepturi. Vă prezentăm şmecheriile pe care le fac unele firme doljene, când vine vorba de manipularea salariaţilor, cu contractele de muncă.

Un domn trecut de prima tinereţe, să-i spunem Marian, ne-a povestit cum a fost înşelat de patronul străin care a achiziţionat fabrica la care omul lucra. „Când ne-a preluat, ne-a făcut contractele de muncă începând cu data 13, noi am semnat, dar după câteva zile ne-au cerut să le dăm înapoi prima pagină de la contractele individuale de muncă, pentru că s-a strecurat o greşeală la datele firmei. Noi, naivi, le-am dat prima pagină înapoi, dar când am primit-o din nou, nu mai eram angajat cu data de 13, ci cu data de 24, iar durata de muncă nu mai era de opt ore pe zi, ci de patru ore“, a povestit bărbatul, care nu a dorit să îşi dezvăluie identitatea. Cazuri similare cu cel al lui Marian sunt cu sutele în Dolj, în care clauzele contractuale se modifică peste noapte, fără ca angajatul să ştie că, brusc, i s-au diminuat drepturile.

Cele mai grave ilegalităţi sunt acelea în care angajatul nu ştie că i s-a schimbat contractul

În Dolj, „se poartă“ o astfel de ilegalitate, şi anume ca firmele să modifice clauzele contractuale ale angajaţilor, fără să îi anunţe şi pe aceştia. „Există o practică în acest sens. Am verificat o parte dintre cele 2.700 de firme care au mai mulţi angajaţi cu timp parţial de lucru. O mare parte dintre cele verificate au făcut modificări ale contractelor individuale de muncă fără acordul salariaţilor, în condiţiile în care legea spune că trebuie să existe acordul părţilor. Ca urmare a sesizărilor primite şi a acţiunilor de control efectuate, pot spune că sunt câteva sute de firme descoperite că au modificat contractele de muncă ale angajaţilor fără ca ei să ştie“, a precizat inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, Cătălin Mohora. Chiar dacă abaterea de la litera legii este destul de gravă, legislaţia prevede pedepse nu foarte aspre. Amenda pentru astfel de situaţii este de până la 10.000 de lei, or, angajatorii care au mulţi salariaţi şi cărora le scad brusc timpul de lucru în contracte fac economii la impozitele şi contribuţiile de plată către stat mult mai mari decât amenda pe care ar primi-o dacă ar fi descoperiţi de ITM. Singurul aspect pozitiv este acela că, după un control, dacă se constată modificarea unilaterală a timpului de lucru din contract (şi a salariului, evident) fără acordul salariatului, angajatorul este obligat să revină la situaţia dinainte. Dar mulţi angajatori preferă să convingă angajatul să-şi dea acordul pentru contracte de muncă pe două – patru ore pe zi, în loc de opt, cât avea înainte trecut în acte.

Când contractul de muncă este nul de drept

Un act adiţional la contractul de muncă pe care nu există semnătura angajatului este nul de drept şi poate fi atacat cu uşurinţă de salariat în justiţie. „Angajatul poate acţiona firma în instanţă pentru că un astfel de contract modificat pe care nu există semnătura angajatului este nul de drept“, a mai spus Mohora.
Practic, în ultima perioadă au apărut astfel de practici pentru că statul a pus presiune pe munca „la negru“. Cum amenzile sunt usturătoare atunci când societăţile sunt prinse cu angajaţi fără forme legale, iar situaţia este de natura penalului, firmele preferă să le încheie contracte de muncă oamenilor, dar cu durată mică de lucru pe zi şi cu salarii minuscule în acte, astfel încât să nu achite contribuţii mari la stat. Şi aşa apare ideea de înşelare atât a statului, cât şi a angajatului, până când neregulile sunt descoperite… Şi odată şi odată tot reclamă cineva situaţia.

Metode de fraierit salariaţii

Nu doar modificarea timpului de lucru în acte este o nouă practică în rândul firmelor. Mai există alte metode prin care angajaţii sunt şmecheriţi. „Unele firme mici evidenţiază în REVISAL contractele de muncă, deci le înregistrează, dar nu plătesc la Fisc dările către stat, nu îi evidenţiază pe angajaţi în declaraţiile către Finanţe. În general, astfel de societăţi mici fac aceste lucruri pentru a fenta controalele ITM axate pe munca fără forme legale“, a explicat inspectorul-şef al ITM Dolj. Încă o metodă existentă în practică este aceea în care patronii conving angajaţii să semneze acte adiţionale la contractele de muncă prin care li se diminuează timpul de lucru la două, trei, patru ore pe zi, plătindu-li-se la negru salariaţilor o sumă de bani în plus peste salariul pe care îl încasau până atunci. Cu alte cuvinte, dacă angajaţii unei firme primeau salarii de 800 de ei pe lună de persoană, pentru că lucrau opt ore pe zi, administratorii sau directorii îi conving pe oameni să semneze contractele de muncă pe două – patru ore pe zi, la un salariu de 400 – 500 de lei, dar le promit că vor primi în mână 850 – 900 de lei pe lună, lucrând efectiv tot opt ore pe zi. Astfel de „târguieli“ sunt posibile acolo unde firma are şi contracte şi/sau lucrări „la negru“, astfel ca angajaţii să poată fi plătiţi din bani neevidenţiaţi în actele contabile ale firmei. Deci, pe lângă munca „la gri“, firmele respective practică şi evaziunea fiscală. Şeful ITM Dolj întăreşte ideea că disperarea angajatorilor de a încheia contracte de muncă pe mai puţine ore pe zi decât în realitate a apărut ca răspuns la acţiunile de combatere a muncii „la negru“. „Din practică am constatat că o societate din domeniul pielăriei, care avea angajaţi foarte mulţi fără forme legale, după controale repetate ale ITM Dolj, efectuate chiar şi de două-trei ori pe zi, în cele din urmă le-a făcut oamenilor forme legale, dar cu timp parţial de lucru. Avea în acte 60-70 de angajaţi, dar când mergeam în control îi ascundea pe ceilalţi până pe la 110-120, îi trimitea brusc acasă, ţinea inspectorii pe la uşă pentru a-i scoate pe oameni pe uşa din dos. După aceste controale repetate au apărut peste 100 de contracte la firma respectivă, dar le-a încheiat contracte cu timp de lucru de câteva ore pe zi“, a spus Cătălin Mohora.

Atenţie! Angajaţii pot verifica la ITM ce contract de muncă au înregistrat

Acei salariaţi care bănuiesc că au fost nedreptăţiţi de patroni pot afla de la ITM dacă firma la care lucrează le-a schimbat sau nu clauzele contractuale fără ca oamenii să ştie. „Cei care au calitatea de angajaţi se pot deplasa la sediul ITM, cu buletinul sau cartea de identitate şi putem verifica în REVISAL dacă li s-a schimbat durata de muncă în contractul individual de muncă sau dacă au fost modificate alte clauze. Aceste date le furnizăm gratis, dar dacă omul doreşte şi un extras din REVISAL în care să se precizeze cele constatate, atunci acest document costă 15 lei“, a explicat inspectorul-şef al ITM Dolj, Cătălin Mohora. Cei care ştiu deja sigur că au contract de muncă pe două – patru ore, deşi ei stau opt ore la serviciu şi nu au semnat nici un fel de act adiţional la contract pentru reducerea timpului de lucru pot sesiza telefonic ITM Dolj, situaţia creată, fără să-şi dea numele, urmând ca inspectorii de la instituţie să verifice respectivele sesizări anonime.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS