Trei principale greșeli din perioada 2007-2013 care trebuie evitate în următoarea perioadă de programare plus câteva principii care trebuie aplicate în realizarea documentelor pe baza cărora se vor aloca fondurile sunt subiectele pe care Adrian Ciocănea le-a detaliat pentru uelive.ro, în cadrul unei discuții despre pregătirea pentru următorul Program Operațional Competitivitate, finanțat cu fonduri UE 2014-2020.
Prima lecție învățată din perioada precedentă de programare, în opinia lui Adrian Ciocănea, se referă la o problemă de fond – obiective versus eligibilități. „Din undefined modului în care s-a construit Planul Național de Dezvoltare a României la vremea respectivă cel care a fundamentat actualele Programe Operaționale, s-a ajuns că, în multe dintre acestea, obiectivele să fie confundate și chiar înlocuite de eligibilităţile. Nu tot ce este eligibil poate și trebuie să reprezinte un obiectiv al programului în context local și național. Așa s-a ajuns la finanțarea unor proiecte controversate precum cele ale unor săli de sport construite în zone rurale sărace, de exemplu. Acest lucru trebuie evitat și a fost solicitat chiar de către Comisia Europeană, mesajul fiind: «aţi împărțit bani după multe nevoi, acum trebuie să-i împărțiți după eficientă cheltuielilor»“, a explicat Ciocănea pentru uelive.ro.
A doua greșeală, de evitat în următorul cadru finciar: complicarea inutilă a procedurilor. „Procedurile de accesare a fondurilor au fost complicate în sine, dar au fost și mai mult complicate, în mod inutil, de administrația românească. Spre exemplu, scrisoarea de confort bancar solicitată IMM-urilor, care nu ar fi trebuit să existe de la bun început. Este bine, totuși, că a fost eliminată până la urmă.
A treia lecție pe care am învățat-o este că în autoritățile de care gestionează fondurile europene ar trebui să lucreze mai degrabă cu personal contractual decât cu funcționari publici. Aceasta pentru că, în cazul în care se constată anumite probleme sau greșeli de management și este necesar să fie efectuate schimbări, acestea să poate fi făcute rapid. Astăzi o restructurare instiţutională nu poate fi făcută dacă unui funcționar având funcție de conducere nu i se acordă în noua structură o poziție identică ori cel puțin echivalentă“.
Corelarea obiectivelor şi subobiectivelor, esenţială
În ceea ce privește următorul Program Operațional destinat competitivităţii, Ciocănea spune că Ministerul Economiei ar trebui să devină cel puțin organism intermediar pentru competitivitate industrială.
Ca abordare de principiu în pregătirea documentelor pentru perioada de programare 2014-2020, acesta mai spune că este important să fie găsite prioritățile cele mai relevante, anumite subobiective, și poate la fel de important modul în care acestea se pot lega unele cu altele, identificate în cadrul altor tematici principale.
„Aş putea da și un exemplu relevant în acest sens. În România, 18% dintre tineri nu sunt evidențiați nicăieri în statisticile sociale. Ministerul Muncii a reușit să depisteze unde s-ar localiza această categorie, mai exact în unele zone din sudul și centrul țării. Pentru a scoate la lumină această categorie, finanțările UE ar putea fi direcționate către priorități corelate, precum:
– domeniul educației: finanțarea de școli postliceale pentru pregătire în domeniul agriculturi și simultan,
– domeniul agriculturii: sprijin financiar pentru tinerii fermieri care au pregătire la nivel postliceal“, a explicat Ciocănea. Secretarul de stat a mai oferit alt exemplu de abordare corelată a priorităților de finanțare care vine din „strategia Națională de Competitivitate 2014-2020“, pe care o coordonează și care se află în faza finală de elaborare.
„Am propus drept obiectiv înființarea Institutului Național pentru Tehnologie. Acesta nu va fi altă instituție birocratică, ci va avea o structură suplă partenerială public-privată, care se va ocupa strict de componența de inovare de sprijinind concretizarea rezultator cercetării ajunse în stadiul precomercial. Institutul va avea rolul de a stabili priorităţile pentru inovare și, în plus, va fi acompaniat de instrumente de finanțare a proiectelor: un fond cu capital de risc și eventual un fond de garantare. Pentru pregătirea acestor instrumente am solicitat o serie de consultări cu reprezentanții programului JEREMIE (finanțat din fonduri europene – n.r.). Acest institut ar putea avea mai multe verticale: energie, științele vieții, materiale noi etc. Fiecare componentă ar urma să fie coordonată de un grup format din entități/experți din domeniul public și privat. În principiu, modul de funcționare ar urma să fie următorul: după etapa de cercetare-dezvoltare, în urma căreia s-a obținut un prototip/model funcțional brevetat, se vor putea finanța companiile care preiau produsul și îl utilizează în activitatea lor comercială dacă INT va decide că brevetul propus este reprezentativ pentru priorităţile stabilite. Dacă ne uităm la structurile înfiinţate în Uniunea Europeană, acest institut seamănă, până la o anumită limită, cu așa-numitele platforme tehnologice“, a mai explicat Ciocănea.
