Toate datele din piaţă arată că afacerile din Dolj s-au intensificat în prima parte a anului. Doar recuperarea creanţelor merge cu paşi de melc, motiv pentru care apar blocaje financiare între parteneri. GdS vă prezintă o analiză a situaţiei economice actuale.
În prima lună a anului, „inima“ Doljului – adică economia – a bătut mai intens decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Se observă clar o intensificare a exporturilor de vehicule, echipamente electrice şi textile.
„Exporturile de bunuri (FOB), la nivelul judeţului Dolj, au fost în luna ianuarie 2013 de 104,7 milioane de euro, cu 385,6% mai mari faţă de luna ianuarie 2012. Produsele industriale au reprezentat 99,9% în totalul exporturilor, iar produsele din agricultură şi silvicultură au deţinut o pondere de numai 0,1%“, arată datele publicate de Direcţia Regională de Statistică Dolj.
După cum titram zilele trecute în GdS, pe locul întâi ca pondere în totalul exporturilor din luna ianuarie 2013 s-au aflat cele de mijloace de transport, pe locul al doilea s-au situat exporturile de maşini, aparate şi echipamente electrice, iar pe locul al treilea ca pondere au fost mărfurile din categoria textilelor.
Sume mai mari declarate, deci afaceri mai importante
Dacă, în prima lună a anului, exportatorii doljeni au fost mai activi, în luna aprilie s-a mişcat întreaga economie, potrivit datelor de la Fiscul doljean.
În aprilie, firmele şi-au declarat la Finanţe impozite totale de 182 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere semnificativă faţă de aceeaşi lună din 2012, când se declaraseră impozite de plată şi taxe de 168 de milioane de lei. „Ca şi sume încasate efectiv, societăţile din Dolj au plătit în această lună 180,4 milioane de lei, faţă de luna aprilie 2012, când se încasaseră cu 40 de milioane de lei mai puţin“, a declarat directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Mihai Antonescu. Şi cumulat, de la începutul anului şi până la sfârşitul lunii aprilie, sumele totale încasate de Fiscul doljean de la firme sunt cu 73 de milioane de lei mai mari în 2013, faţă de cele încasate în perioada similară din 2012. Reprezentanţii Fiscului susţin că aceste aspecte denotă faptul că firmelor doljene le-a mers mai bine în debutul acestui an. „Sunt mai puţine firme care au probleme anul acesta. Probabil este un reviriment economic. Încasările noastre pe primele patru luni sunt cu 13% mai mari decât anul trecut, ceea ce arată o creştere clară a economiei, din moment ce au crescut şi sumele declarate“, a spus Mircea Pârvuleţu, directorul executiv al DGFP Dolj. „Aceste cifre arată că a crescut economia. Sunt semnele unei revigorări economice judeţene“, a precizat şi directorul adjunct al Fiscului, Mihai Antonescu.
Bani mai mulţi pe Bursă
Brokerii spun că, în ultima perioadă, a crescut piaţa bursieră, semn că fie s-au intensificat tranzacţiile, fie capitaluri noi s-au pompat în piaţă, pe fondul retragerii banilor din depozitele bancare (generate de criza din Cipru). Cele mai importante evoluţii le-au avut cotaţiile societăţilor de investiţii financiare (SIF), dar acestea au evoluat datorită faptului că în aprilie au trecut datele de înregistrare, pentru ca acţionarii să poată primi dividende.
„Bursa, pe ansamblu, a crescut în mai. SIF-urile au înregistrat un avans de minimum 10-15% în luna mai, faţă de luna precedentă, când scăzuseră înainte de data de înregistrare pentru a primi dividende pe anul trecut. SIF Oltenia a crescut, în mai, până acum, cu 13-14%. Se simte că se investesc ceva mai mulţi bani pe Bursă. Teoretic, cei care renunţă la depozite caută un plasament mai bun. Aceia care au o anumită cultură legată de piaţa de capital şi îşi asumă un risc mai mare decât la depozitele bancare se îndreaptă către Bursă”, a declarat George Popa, broker la Interdealer Capital Invest.
Scad construcţiile noi, dar cresc lucrările de reparaţii
Pe primul trimestru din 2013, comparativ cu primele trei luni din 2012, volumul lucrărilor de construcţii, serie brută, a scăzut cu 4,1%, informează Statistica. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale (+47,9%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+12,9%). Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 15,2%. Statistica, la nivel naţional, arată că, defalcat pe categorii, volumul total al lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale. Constructorii locali susţin că barometrul pentru a evalua construcţiile realizate de persoane fizice este vânzarea numărului de saci de ciment. Acest indicator a scăzut pe primul trimestru, chiar la nivel naţional, a explicat producătorul craiovean din acest domeniu, MITLIV. În ceea ce priveşte consumul de ciment umed (betoniere) de către persoanele juridice, se întrevede o revigorare în partea a doua a anului.
În ceea ce priveşte piaţa amenajărilor interioare, aceasta a fost ceva mai activă în primăvara acestui an. Firmele de profil prezente la târgul Doljconstruct au precizat că piaţa amenajărilor „s-a mişcat“ anul acesta, mulţi doljeni dând comenzi în primele luni ale anului şi solicitând execuţia lucrărilor în lunile mai-iunie. Cât despre construcţiile noi, aici lucrurile sunt exact pe dos în Dolj. Reprezentanţii unei firme de proiectare spun că se efectuează lucrări comandate anul trecut, dar că anul acesta ar fi mai puţine construcţii noi proiectate, solicitate.
Durerea mare a firmelor: termenele de recuperare a creanţelor
În ciuda cifrelor care arată un reviriment economic, în piaţă există încă probleme mari cu respectarea termenelor de plată între partenerii de afaceri. Reprezentanta unei firme de contabilitate din Craiova a precizat că problema cea mai mare a clienţilor săi în această perioadă este „recuperarea la termen a creanţelor“.
O firmă care emite o factură şi livrează o marfă sau prestează un serviciu şi nu îşi încasează la timp banii încurcă şi alte societăţi furnizoare cărora nu le poate achita la timp, pentru că nu şi-a încasat creanţele. Deci, chiar dacă au avut afaceri mai mari anul acesta (potrivit datelor declarate de firme la Fisc), companiile doljene suferă de neîncasarea la termen a banilor cuveniţi, aspect care conduce la blocaje financiare. La aceste aspecte concură şi statul, care nu îşi achită la timp facturile către operatorii economici.
