24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriExpertizele judiciare scapă evazioniştii de dosare

Expertizele judiciare scapă evazioniştii de dosare

Experţii contabili din Dolj şi reprezentanţii Fiscului şi ai Serviciului de Investigare a Fraudelor au lansat acuzaţii dure unii la adresa altora şi la adresa instanţelor în ceea ce priveşte modul de întocmire şi de decontare a expertizelor contabile judiciare întocmite în dosarele de evaziune
şi/sau de fraudă

Reprezentanţii instanţelor doljene, ai Parchetelor locale, ai Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj, ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj s-au întâlnit ieri la sediul din strada Lipscani al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (CECCAR) – filiala Dolj. Toţi aceşti factori de decizie din sistemul judiciar doljean s-au reunit pentru a dezbate problemele apărute în activitatea de expertiză contabilă judiciară. Şi de o parte, şi de cealaltă au fost adresate acuze şi au fost trase semnale de alarmă atât în ceea ce priveşte modul de întocmire a expertizelor contabile judiciare, cât şi în ceea ce priveşte modul de selecţie a experţilor de către instanţe. Şi de o parte, şi de alta s-a cerut mai multă colaborare între instituţii, astfel încât lucrurile să se mişte pe făgaşul normal.

Finanţele acuză: expertizele îi scot basma curată pe evazionişti

Iată cum pot să scape evazioniştii din diverse dosare. Şefa Serviciului Juridic din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Cristina Gurănoiu, a precizat că unele rapoarte de expertiză contabilă dau dreptate celor implicaţi în dosare aflate în contencios administrativ şi fiscal, dar mai ales în dosare pe penal, de evaziune fiscală etc. „Unele dosare de expertiză trag concluzia că sumele sunt deductibile fiscal, fără a spune şi temeiul legal, mai ales la dosarele penale. Dumneavoastră, experţii, apreciaţi costul cu achiziţia unei mărfi ca fiind cheltuială deductibilă, deşi nu există documente de achiziţie a mărfii respective. Această practică există în dosare importante, cu sume mari, dosare de fier vechi şi de comerţ cu cereale. În toate dosarele experţii dau deductibilitate fiscală, deşi nu există documente justificative. Noi susţinem că este prejudiciu într-un dosar, dumneavoastră, experţii, spuneţi că nu e prejudiciu, iar pe baza expertizei procurorul, judecătorul consideră că nu e prejudiciu, deci suma respectivă rămâne nerecuperată“, a acuzat Cristina Gurănoiu. De asemenea, ea i-a îndemnat pe experţi să nu ignore regulile impuse prin Codul de Procedură Fiscală privind ordinea de stingere a datoriilor companiilor. În plus, şefa juriştilor din Finanţe a acuzat experţii că, absolut în toate dosarele, expertizele contabile judiciare se depun la instanţă exact la termenul-limită prevăzut de lege (cu cinci zile înainte de termenul de judecată), iar Fiscul nu are timp să le studieze în amănunt. Experţii din sală au replicat că nici Fiscul nu răspunde la acţiunile de citare a martorilor în anumite dosare. Finanţiştii acuzau, în repetate rânduri, că degeaba trimit ei dosare de evaziune în instanţă, că aceasta şi organele de cercetare penală îi scapă pe debitori şi de puşcărie, şi de plata prejudiciului către stat.

Poliţia crede că Fiscul cere sume prea mari

În sprijinul experţilor a intervenit şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor, din cadrul IPJ Dolj, comisar-şef Leonard Băndoi, care a subliniat că Finanţele cer sume prea mari în instanţă faţă de cele cu adevărat de evaziune. „Din punctul de vedere al Finanţelor Publice, cheltuieli deductibile fiscal sunt doar cele pentru care firmele se acoperă cu documente. Din punct de vedere penal, volumul cheltuielilor acceptate ca deductibile nu este acelaşi cu cel stabilit de Finanţe. Suntem obligaţi să luăm în calcul cheltuiala cu achiziţia mărfii în scopul revânzării, iar judecătorul decide dacă se iau în calcul şi alte probe în afara actului fiscal“, a explicat Băndoi. El a adăugat că „la Finanţe debitele curg, sunt arierate bugetare, traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere al veniturilor la bugetul de stat şi, de aceea, şi poziţia Finanţelor trebuie să ia în calcul atragerea mai multor venituri“. Băndoi a recunoscut faptul că şi poliţiştii care investighează anumite cazuri de evaziune „preferă anumiţi experţi contabili“, cu care colaborează bine, de mai mulți ani.

Onorariile experţilor, plătite după un an

Experţii contabili – la iniţiativa cărora s-a organizat întâlnirea de ieri -, s-au plâns de faptul că primesc cu mare întârziere onorariile pentru expertizele depuse la dosare. Şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor a menţionat că experţii ar putea să îşi primească banii şi la un an diferenţă faţă de data depunerii expertizei, din lipsa banilor. „Dacă iau în calcul veniturile dumneavoastră, sunt de două-trei ori mai mari decât ale unui poliţist“, a spus el. „Dar de ce nu se adaugă majorări şi la onorariile neplătite la timp? Că dacă nu achităm contribuţiile la stat ni se calculează majorări de întârziere… Propunem să se compenseze contravaloarea expertizei cu contravaloarea impozitelor ce trebuie plătite la stat“, a solicitat Daniela Trancă, expert contabil.

Instanţele, acuzate că preferă doar anumiţi experţi

Expertul contabil Constantin Pasăre a acuzat că instanţele din Craiova preferă să lucreze doar cu anumiţi experţi contabili, pe care îi solicită de nenumărate ori. „Pe ce criterii se numesc experţii la instanţe? Care este explicaţia că unii experţi sunt foarte aglomeraţi, iar alţii au câte o expertiză o dată la doi ani?“, a menţionat acesta. În apărarea instanţelor a venit tot şeful de la Serviciul de Investigare a Fraudelor: „Înainte exista o prevedere legală, astfel că experţii contabili erau numiţi aleatoriu, de către calculator, deci printr-un program informatic. Acum nu mai există acea prevedere legală şi este la latitudinea instanţei pe cine solicită pentru expertize. Eu vă sfătuiesc să refuzaţi, cei care sunteţi foarte aglomeraţi!“.

Calitate şi disciplină în expertiza contabilă

Reprezentanţii CECCAR – filiala Dolj au precizat că, pe latură internă, din 160 de expertize contabile, în 12 cazuri au fost constatate abateri de calitate şi s-au întocmit referate în acest sens. În două cazuri a fost prea târziu să se mai facă vreo corectură.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS