Mugur Isărescu spune că ratele mici de creştere a preţurilor au coborât la niveluri similare ţărilor UE
Inflaţia se află acum la standarde europene, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu (foto). Instituţia pe care o conduce păstrează prognoza de inflaţie la 3,2% pentru anul în curs şi la 3% pentru 2013. Procesul dezinflaţionist se menţine, iar ratele de creştere a preţurilor au ajuns în zona cifrelor mici, ca în statele europene cu pieţe mature. „Avem o privire pozitivă privind inflaţia“, a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, nuanţând însă că ritmul scăzut al scumpirilor nu este neapărat o bucurie întrucât rezultă dintr-un deficit de cerere care se menţine la nivelul economiei româneşti.
Această realitate s-ar putea însă ameliora, având în vedere că vânzările cu amănuntul s-au redresat începând cu vara anului precedent. Încrederea consumatorului se află, de asemenea, pe o curbă ascendentă, susţinută de o evoluţie favorabilă a veniturilor disponibile, în timp ce creditul de consum se află pe o uşoară tendinţă de redresare.
Proiecţiile BNR privind evoluţia inflaţiei în acest an încorporează ipoteza unui an agricol normal şi iau în calcul incertitudinile faţă de mişcările din zona preţurilor administrate, în timp ce din pieţele internaţionale se păstrează riscuri de abatere în sus. Printre acestea, raportul menţionează tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, ce pot afecta preţul petrolului, dar şi parcursul economiei din zona euro şi percepţia investitorilor asupra conjuncturii economice regionale. Acestea pot rezulta în impulsuri ale fluxurilor de capital pe care autoritatea de politică monetară nu le poate contracara, ci doar, cel mult, le poate atenua. Isărescu aminteşte că sunt lei – cu precădere sub formă de titluri de stat – în portofoliul nerezidenţilor, element care este pozitiv întrucât putem să ne finanţăm din exterior, dar care induce şi vulnerabilitate, având în vedere că atitudinea investitorilor străini de portofoliu se poate schimba şi ca urmare a unor neînţelegeri, la o frântură de frază. Faptul că economia păstrează încă dezechilibre aduce un risc suplimentar, a mai spus guvernatorul BNR, amintind că Ungaria a trecut la excedent comercial.
Cu ochii pe inflaţie, dar cu gândul la cursul de schimb
Banca Naţională urmăreşte cu atenţie cursul de schimb, însă intervenţiile pentru evitarea variaţiilor mari nu se fac doar pentru ţinta inflaţiei sau pentru a-i ajuta pe cei care au credite, ci şi din cauza sensibilităţii mari a societăţii la acest subiect. „Variaţia leului a fost moderată comparativ cu ce s-a întâmplat cu zlotul polonez şi forintul unguresc. Ne-am apropiat de coroana cehă ca variaţie“, a declarat Isărescu.
El nu este de acord cu o percepţie asumată de unii analişti, potrivit căreia instituţia pe care o conduce a menţinut artificial cursul să nu se deprecieze, iar din această cauză a avut de suferit economia. Leul s-a depreciat de la declanşarea crizei, de la nivelul de 3,6 lei pentru un euro, până la 4,3 lei pentru un euro, fiind o slăbire cu aproximativ 20% a monedei naţionale. Este o evoluţie care se aseamănă cu ceea ce s-a întâmplat pe zlot şi forint.
Susţinerea cursului nu a urmărit numai protejarea milioanelor de români şi firme care aveau contractate credite în valută, ci şi stabilitatea bilanţului băncilor, unde se regăsesc economisirile românilor. Stabilitatea sistemului bancar nu este un lucru de joacă, însă România nu a fost în situaţia de a injecta nici un ban în băncile comerciale, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări. De aceea, afirmaţia că instituţiile de credit au fost salvate pe seama contribuabililor este nejustificată.
BNR spune că nu va acomoda monetar deficitul bugetar în creştere
BNR întrevede un „impact marginal“ al majorărilor salariale anunţate pentru sectorul public asupra inflaţiei, iar efectul majorării preconizate a deficitului bugetar este considerat exagerat. Mugur Isărescu a răspuns la o întrebare a Curierului Naţional, afirmând că neliniştile unor analişti din piaţă, potrivit cărora banca centrală va acomoda prin politica monetară eventuale derapaje bugetare sunt nejustificate. Prezenţa lui Florin Georgescu în fruntea Ministerului de Finanţe este o garanţie a unei bune coordonări dintre politica fiscală şi cea monetară, dar aceasta nu înseamnă că BNR va promova deliberat o politică inflaţionistă de finanţare a deficitului bugetar. În raportul privind inflaţia, totuşi banca centrală îşi exprimă o precauţie, indicând la riscurile de abatere în sus ale inflaţiei „incertitudini privind implementarea fermă şi consecventă a măsurilor de consolidare fiscală şi a reformelor structurale în contextul anului electoral“.
Adrian Panaite
Curierul Naţional
