Tot mai mulţi doljeni cultivă legume în solarii, sere şi chiar pe câmp. Suprafaţa cultivată a crescut cu 280 de hectare faţă de anul trecut. GdS vă arată ce înseamnă munca în solar şi ce eforturi fac agricultorii doljeni de la plantatul răsadurilor şi până când produsele ajung pe mesele dumneavoastră.
De la ora 7.00 de dimineaţă, familia Barbu intră în solar, în comuna doljeană Bratovoieşti. Dacă afară sunt 20 de grade Celsius, în interior te izbeşte un aer înăbuşitor, iar temperatura sare de 30 de grade. „Intrăm în solar de la prima oră a dimineţii şi stăm până pe la 12.00, că după aceea nu se mai poate lucra. Temperatura este prea mare. Mai intrăm pe seară, de la 3.00 după-amiază şi până se întunecă“, spune Cristi Barbu, tânărul fermier din Bratovoieşti, care aduce lădiţele pline cu răsaduri în pahare de plastic, adică „ghivece“, cum le numesc localnicii. Toată familia munceşte în solar, de la bunici şi până la nepoţi. În ziua în care am intrat şi noi în solar, familia Barbu planta fasolea verde şi se pregătea să pună şi roşiile în pământ în prima parte a lunii aprilie. „Ne-a murit răsadul de roşii din cauza gerului, chiar dacă i-am dat căldură. Aşa că am băgat alţi bani pentru alt răsad“, spune bunica legându-şi basmaua. Alături se găseşte un solar mai mic, în care oamenii au răsadurile de roşii şi fasole verde. În mijloc se zăreşte aeroterma, cu ajutorul căreia agricultorii menţin o temperatură propice şi pe timpul nopţii. În total, în solarul de 1.500 de metri pătraţi, oamenii au plantat 4.000 de „ghivece“ cu fasole verde şi roşii. Polenizarea plantelor se face manual. „Luăm floare cu floare şi polenizăm“, povestesc ei. Investiţia într-o astfel de afacere de familie este importantă primăvara. „Folosim 280 de kilograme de folie la tot solarul. Acum e zece lei kilogramul. O dăm la o parte iarna, dar tot se mai deteriorează. Investim primăvara destul de mult. Udarea este prin picurare şi avem nevoie de furtune, garnituri, robinete plus sămânţă pentru legume… Noi am investit de investit, dar să vedem şi profitul! Că primul care iese cu marfa ăla câştigă! Dar vin ăştia cu legume din străinătate şi le vând înaintea noastră“, spune Tudor Barbu. După o muncă asiduă în solarii, legumicultorii primesc o brumă de bani la recoltă şi fac eforturi susţinute să valorifice produsele în timp util. O marfă aşa de perisabilă trebuie vândută imediat după recoltare. Aici intervin cu adevărat problemele.
Piaţa de desfacere, o Fata Morgana
Legumicultorii doljeni hrănesc o bună parte din alte oraşe ale ţării, susţin reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Dolj. După ce muncesc de iarna până vara în solarii, agricultorii trebuie să lupte şi pentru piaţa de desfacere. „Noi plecăm cu legumele în pieţele din Hunedoara, Cugir şi în alte părţi din ţară. Atâta timp cât statul nu are nici un fel de proiect pentru piaţa de exterior… În ţară au de câştigat numai bişniţarii. Înainte existau centre de colectare, iar acum nici loc în piaţă nu prinzi, din cauza bişniţarilor“, povesteşte Cristi Barbu.
Fonduri europene pentru solar
Tinerii au accesat fonduri europene pe Măsura 1.4.1 „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă“, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. „Am semnat proiectul pe Măsura 1.4.1 şi luăm 1.500 de euro pe an, timp de cinci ani“, spune Claudia Barbu, de 33 de ani, titulara proiectului. Fermierii au primit ajutor de la Craiova pentru întocmirea proiectului şi aşa au avut succes. „Pentru proiect i-am ajutat şi noi de la primărie, dar în principal au fost îndrumaţi de către cei de la Centrul de Consultanţă Agricolă de pe lângă Direcţia Agricolă, care s-au ocupat de proiect“, a spus primarul din Bratovoieşti, Ion Marin.
A crescut suprafaţa cultivată cu legume în Dolj
Legumicultorii doljeni înfiinţează anul acesta 10.160 de hectare de legume în câmp şi solarii sau sere. Suprafaţa înfiinţată în 2012 este mai mare decât cea cultivată anul trecut cu 280 de hectare, informează Direcţia pentru Agricultură a judeţului Dolj. Potrivit propunerilor agricultorilor doljeni de până acum, în 2012 se înfiinţează mai mult cu 193 de hectare de tomate faţă de anul trecut şi sunt în creştere şi la suprafeţele cultivate cu ceapă, usturoi, varză. Scăderi se înregistrează la culturile de cartofi timpurii. Dacă anul trecut se înfiinţaseră 1.347 de hectare din această cultură, în 2012 vor fi doar 1.210 hectare. Numai în solarii, agricultorii doljeni lucrează 380 de hectare în 2012. Cifrele arată că, anul acesta, legumicultorii doljeni cultivă 2.850 de hectare cu tomate, faţă de anul trecut, când au fost înfiinţate mai puţin cu 193 de hectare, adică 2.650 de hectare de roşii. Până în prezent, dintre localităţile verificate până acum de Direcţia pentru Agricultură Dolj, în Ciupercenii Noi s-a înfiinţat cea mai mare suprafaţă cu solarii – 28,45 hectare, urmată de agricultorii (persoane fizice) din Poiana Mare, care până la începutul lui aprilie înfiinţaseră 18,03 hectare de legume în solar, iar în Bratovoieşti există deja 17,46 hectare. Cea mai mare suprafaţă de legume înfiinţată până acum de către o firmă este în Almăj – 78,24 hectare.
Potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură Dolj, Oliver Cristian Costea, anul acesta mai multe persoane fizice au înfiinţat solarii, dar există şi firme care şi-au extins afacerile cu legumicultura. Problema lor este udatul culturilor, mai ales la câmp. Or, legumele fără apă suficientă… „Din păcate, nu se poate iriga. De când UE a interzis subvenţia pentru energie, este foarte scump să se pompeze apa pe canale. În plus, agricultorii sunt nevoiţi să valorifice produsele nu doar în pieţele noastre, ci şi în alte zone ale ţării, în Sibiu, Oradea, Cluj etc.“.
