Oamenii simpli care au acţiuni de la „marea privatizare“ nu încasează dividende importante de la societăţile la care deţin cupoanele
Mii de persoane care sunt mici acţionari la diverse firme sau la SIF Oltenia nu îşi ridică banii ce le revin anual de la entităţile economice sau financiare respective, care trebuie să îi plătească oamenilor sub formă de dividende. Ei sunt „cuponarii pasivi“, adică acei oameni simpli, care s-au trezit cu acţiuni, cu cupoane, în primii ani de după Revoluţie, atunci când a avut loc marea privatizare în masă. Pentru fiecare cuponar, sumele pe care trebuie să le ridice sub formă de dividende sunt infime, de ordinul câtorva zeci de lei anual, dar adunate de la toţi cuponarii rezultă sume impresionante, care rămân la dispoziţia firmelor sau a SIF-urilor. Dacă nu au fost ridicate timp de trei ani, sumele se prescriu şi nu mai pot fi ridicate, de regulă.
87 de milioane de lei riscă să se prescrie la SIF
Sumele neplătite în timp micilor acţionari ating cote alarmante. De exemplu, SIF Oltenia a raportat la Bursa de Valori Bucureşti dividendele datorate, iar dividendele curente, aferente anului 2010, sunt de 43,5 milioane de lei. În acelaşi timp, dividendele neîncasate de micii acţionari în ultimii ani sunt de, atenţie, 87 de milioane de lei, adică dublu faţă de cele curente. Multe dintre acestea sunt în perioada de prescripţie, adică, dacă nu sunt revendicate de cuponari, pot să se piardă (în sensul că rămân ale SIF-ului, deşi sunt ale micilor acţionari pasivi). Reprezentanţii SIF Oltenia recunosc faptul că oamenii nu îşi ridică banii de la instituţie. Preşedintele SIF Oltenia, Tudor Ciurezu, a declarat, pentru GdS, că perioada de prescripţie a dividendelor SIF-ului din Craiova este similară cu a celorlalte societăţi de investiţii financiare din ţară, adică de trei ani. Dar la Craiova s-a prelungit termenul. „Noi am mai lăsat să curgă acest termen şi după trei ani, timp în care oamenii, micii acţionari, să poată să vină să îşi ia banii“, a explicat Ciurezu. Actualul şef al SIF Oltenia a recunoscut că nu sunt informaţi în special cuponarii despre banii pe care trebuie să-i ia din repartizarea profitului şi nici SIF-ul nu le trimite sumele aferente prin mandat poştal decât la cerere: „Exceptând informările generale, cuponarii nu au alte informări la dispoziţie. În plus, ca să te deplasezi doar pentru dividendele pe un an, nici cheltuielile de transport nu le acoperi. Dacă oamenii ne scriu o scrisoare şi ne solicită să le trimitem dividendele pe mai mulţi ani, noi o facem. Altfel, nu este o chestiune economică pentru SIF să trimiţi prin mandat poştal banii cuveniţi pe un singur an“. Reprezentantul SIF Oltenia a confirmat pentru GdS că, potrivit registrului acţionarilor, SIF 5 are cinci milioane de cuponari drept mici acţionari, care deţin, în total, 9,4% din capitalul social al entităţii de investiţii financiare. Dividendul net pe 2010 la SIF a fost de 0,063 lei, iar la un cupon de 1.000 de acţiuni, înseamnă 63 de lei cuveniţi „cuponarului“. Ciurezu spune că banii care nu sunt ridicaţi de oameni nici după expirarea termenului de prescripţie „rămân la dispoziţia SIF-ului“.
Probleme cu moştenirile
Dacă deţinătorii de drept ai cupoanelor au decedat, urmaşii lor trebuie să facă acte de moştenire special pentru acţiunile deţinute, ca să poată beneficia de pe urma lor. În situaţia aceasta sunt mii de cuponari care au acţiuni la alte firme. Ei nu numai că nu îşi ridică micile dividende, dar, de multe ori, nici nu pot să-şi valorifice cupoanele, din cauză că nu au făcut taxele de succesiune sau moştenirile pentru acele cupoane. George Daniel Popa, broker la Interdealer Capital Invest, spune că se confruntă adesea cu astfel de situaţii. „Sunt acţiuni mici, al căror preţ de piaţă poate fi mai mic decât costurile cu moştenirea, cum ar fi la Electroputere sau Peco Dolj. Dar există şi acţiuni, cum ar fi la SIF Oltenia, la Foraj Sonde, Mercur, Oltchim, Arpechim Piteşti, unde oamenilor le rămân destui bani în mână, după ce efectuează costurile cu moştenirea“, a declarat, pentru GdS, brokerul George Daniel Popa. După ce oamenii reuşesc să devină moştenitorii cupoanelor, transferul acţiunilor pe numele lor se poate face tot la un broker. Omul se prezintă cu certificatul de moştenitor sau cu hotărârea judecătorească, dar şi cu certificatul de deces al titularului, actul de identitate al moştenitorilor, certificatul de acţionar (opţional), apoi se plăteşte o taxă la depozitar, se trimit copii după acte la Bucureşti şi, în fine, se trec acţiunile pe numele moştenitorilor. În plus, cuponarii care decid să-şi vândă micile participaţii trebuie să plătească şi impozit la stat, ca la orice venit. Un calcul matematic simplu ne arată că un cuponar, deţinător al unui cupon de 1.000 de acţiuni la SIF Oltenia, poate obţine 1.224 de lei, la cotaţia de vineri a acţiunilor (1,385 lei pe acţiune), pentru care trebuie să plătească un impozit la stat de 196 de lei.
Succesiunile pe acţiuni, o grămadă de bani
Cei care vor să moştenească acţiunile părinţilor sau ale altor rude trebuie să scoată din buzunar sume cuprinse între 180 de lei şi peste 200 de lei la biroul unui notar, pentru a obţine certificat de moştenitor. Un notar din Craiova spune că în sute de cazuri întâlnite în Dolj, moştenitorii cupoanelor au probleme în a le valorifica la brokeri, din cauza lipsei succesiunilor. „Ca să poată să deţină şi acţiunile care rezultă dintr-o moştenire, pe lângă casa sau alte bunuri pe care le moştenesc ei, oamenii trebuie să includă în masa succesorală şi acţiunile. O succesiune pe acţiuni costă 216 lei“, a spus notarul cu care am stat de vorbă. Dacă există mai mulţi moştenitori, atunci cel care trebuie să ridice banii (dividendele) sau trebuie să vândă acţiunile are nevoie neapărată de procură făcută la notar. Dar şi aceasta costă în jur de 80 de lei. Mai există varianta obţinerii cupoanelor prin hotărâre judecătorească.
