La iniţiativa grupului europarlamentar al Socialiştilor şi Democraţilor, în agenda actualei sesiuni a PE au fost incluse un raport şi o rezoluţie referitoare la situaţia actuală a agriculturii europene şi rolul ei esenţial în asigurarea cu alimente, la preţuri accesibile, pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, şi nu numai.
Raportor şi autor al textului iniţial al rezoluţiei a fost eurodeputata română Daciana Sârbu, membră în Comisia PE pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, precum şi supleantă în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Un sector agricol puternic, pretutindeni în UE, şi un mediu rural înfloritor şi sustenabil, asigurat de o Politică Agricolă Comună (PAC) puternică, se spune în rezoluţie, „sunt elemente vitale pentru depăşirea provocării legate de securitatea alimentară“. Dreptul la securitate alimentară, au susţinut inclusiv eurodeputaţii în cadrul dezbaterilor, este un drept de bază al omului şi el există în momentul în care toţi cetăţenii au acces permanent – fizic şi economic – la alimente sănătoase şi nutritive, vital necesare pentru a duce o viaţă activă şi sănătoasă. Rezoluţia consideră drept obligaţie a UE de a-şi aproviziona cetăţenii cu hrană, ceea ce impune continuarea şi modernizarea activităţilor agricole în ţările Uniunii. Producţia de alimente, afirmă raportoarea, trebuie să crească însă cu 70 la sută pentru a putea hrăni o populaţie a lumii în creştere (estimată să ajungă, până în 2050, la 9 miliarde).
16 la sută dintre europeni, sub limita sărăciei
În prezent, relevă documentele ce au fost supuse dezbaterii europarlamentarilor, cererea de alimente în UE este în continuă creştere, iar 16 la sută din cetăţenii europeni, inclusiv din ţări dezvoltate, trăiesc sub limita sărăciei. S-a atras în mod deosebit atenţia şi asupra veniturilor agricole din ce în ce mai scăzute în ţările UE, cauzate de costurile de producţie tot mai ridicate, precum şi de volatilitatea preţurilor, cu un efect negativ asupra capacităţii agricultorilor de a-şi menţine la nivel satisfăcător producţia. Atât raportul, rezoluţia, cât şi intervenţiile eurodeputaţilor au subliniat necesitatea combaterii speculaţiilor cu produse alimentare. „Nu putem accepta, declara la o conferinţă de presă liderul grupului social-democrat, Martin Schultz, un sistem pervers în care foamea unora dintre cetăţeni să aducă profituri altora“. Rezoluţia adoptată cere ca instrumentele financiare să sprijine producţia agricolă în faţa crizelor, să contribuie la combaterea speculaţiilor care s-au aflat la baza a până la 50 la sută din recentele creşteri ale preţurilor la produsele agricole. Numai în ultimele două luni, preţul contractelor la grâu a crescut cu 70 la sută. Rezoluţia şi deputaţii care au susţinut-o au cerut ca viitoarea Politică Agricolă Comună, aflată în prezent în dezbaterea instituţiilor europene, să asigure securitatea alimentară pentru toţi cetăţenii europeni, să menţină vitalitatea zonelor rurale şi să garanteze producţia agricolă pe întreg teritoriul UE. Viitoarea PAC va trebui, de asemenea, să asigure accesul la alimente mai ieftine, prin intermediul unor subvenţii adecvate, prin sprijinirea diseminării informaţiilor privitoare la alimentaţia sănătoasă, prin crearea de condiţii aplicării unor programe speciale, cum ar fi cel privind distribuirea de fructe şi lapte în şcoli. Rezoluţia cere revizuirea legislaţiei europene actuale privind instrumentele financiare, în sensul asigurării unei mai mari transparenţe în tranzacţiile comerciale cu produse agricole, alimentare. Rezoluţia susţine că, în prezent, oferta globală de alimente este insuficientă şi că mai degrabă inaccesibilitatea şi preţurile ridicate sunt cele care privează mulţi oameni de securitatea alimentară. În acest context, membrii Parlamentului European propun crearea unui „sistem global specific de creare a unor rezerve de alimente“, cu rezerve de urgenţă pentru a reduce foametea şi rezerve pentru a reglementa preţurile mărfurilor. Acest sistem ar trebui gestionat de un organism comun sub coordonarea ONU sau FAO. Parlamentul invită deci Comisia Europeană să analizeze urgent care este modalitatea cea mai eficientă de a crea un astfel de sistem.
