Condiţiile impuse de FMI şi UE de reducere a deficitului bugetar pentru a împrumuta România cu 20 de miliarde de euro au dus la concedieri masive în sectorul bugetar şi scăderea cu 25% a salariilor. Guvernul a luat şi unele măsuri privind reducerea evaziunii fiscale.
Pentru români, anul 2010 a stat sub semnul crizei profunde. Piaţa imobiliară, construcţiile, comerţul cu automobile au fost cele mai lovite sectoare. Scăderi importante s-au mai înregistrat în domeniul telecomunicaţiilor, iar rezultate pozitive faţă de anul anterior s-au înregistrat în ceea ce priveşte producţia industrială şi exporturile. Pentru că România a ajuns la un deficit istoric, guvernul s-a văzut nevoit să contracteze de la FMI şi UE o finanţare de circa 20 de miliarde de euro, care a ajuns în rezervele valutare ale BNR şi a acoperit deficitul bugetar. În luna martie, BNR a decis să reducă dobânda de politică monetară de la 7% la 6,5% – pentru a susţine redresarea economiei şi a creditării şi pentru a tempera presiunile de apreciere asupra leului.
Bugetarii au avut reduceri salariale cu 25%
Începând cu 1 iulie, au fost luate măsurile convenite cu FMI şi CE, printre care: majorarea TVA de la 19% la 24%, reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a majorităţii beneficiilor sociale, majorarea impozitelor pentru proprietarii mai multor locuinţe etc. Scopul acestor măsuri a fost atingerea în acest an a unui deficit bugetar de 6,8% din PIB, apoi de 4% în 2011 şi de 3% în 2012.
Alte modificări legislative au schimbat şi ele faţa relaţiilor economice în România. Astfel, prin OUG nr. 39/2010 s-au stabilit noi niveluri ale dobânzilor şi penalităţilor pentru neplata obligaţiilor fiscale. Penalităţile şi majorările de întârziere au fost reduse de la 0,1% pe zi la 0,05% pe zi. În primele 30 de zile de la scadenţă nu vor fi plătite penalităţi de întârziere. Dacă stingerea obligaţiilor fiscale se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere va fi de 5% din obligaţiile fiscale principale. După acest termen de 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. În ceea ce priveşte bugetele locale, majorarea de întârziere este de 2% din cuantumul obligaţiilor principale neachitate la termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la stingerea sumei datorate.
Măsuri noi antievaziune fiscală
OUG nr. 54/2010 – privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale – obligă ORC să comunice fiscului de îndată şi pe cale electronică vânzările de societăţi către terţi. Timp de 30 de zile, fiscul are posibilitatea să facă opoziţie la vânzare până la recuperarea debitelor.
OUG nr. 90/2010 a modificat câteva prevederi ale Legii nr. 31/1990 – care reglementa funcţionarea societăţilor comerciale. Astfel, formularea unei opoziţii nu mai are ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării entităţilor comerciale. Orice creditor care deţine o creanţă certă, lichidă şi anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau divizare, nescadentă la data publicării şi care urmăreşte împiedicarea producerii unui prejudiciu prin fuziune/divizare, poate face opoziţie în vederea garantării satisfacerii creanţelor sale. Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului. Formularea unei opoziţii nu are ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării şi nu împiedică realizarea fuziunii sau divizării. Altă modificare legislativă prevede că ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, inclusiv în cazurile de insolvenţă, nu mai suspendă procesele aflate pe rol.
Şomajul scade pe hârtie
La sfârşitul lunii noiembrie 2010, rata şomajului înregistrată la nivel naţional a fost de 6,95%. Numărul total de şomeri depăşea 630.000, cu aproape 12.000 mai puţini faţă de luna anterioară.
Scăderea ratei şomajului se datorează în special ieşirii din evidenţe a unor şomeri. Câteva judeţe din Oltenia se află în topul naţional al şomajului: Mehedinţi – 9,71%, Gorj – 9,64% şi Dolj – 9,22%.
Conform înţelegerii cu FMI, cifrele de concedieri au fost de 70.000 de bugetari până la finele lui 2010.
Totodată, acordul cu FMI prevede concedierea a încă 15.000 de bugetari în 2011.
Studiile arată că peste 30% din companiile private au îngheţat salariile în 2010, în timp ce 70% dintre acestea au crescut salariile cu până la 4,5%.
