Românii au încredere în pompieri şi poştaşi

Armata, biserica şi publicitatea sunt cele mai credibile domenii profesionale în România, se arată în studiul internaţional „GfK Trust Index 2010“ despre nivelul de încredere al cetăţenilor din 19 ţări europene privind diferite categorii profesionale şi organizaţii.
Pompierii sunt grupul profesional care se bucură de cel mai înalt grad de încredere în rândul populaţiei atât în România, cât şi la nivel internaţional – 91%, respectiv 94%. Totuşi, la noi, această categorie profesională este în scădere cu patru procente faţă de 2008. A doua profesie în topul încrederii în ţara noastră este cea de poştaş (89%), urmată de cea de cadru militar, cu aproape 88%, de profesor sau de reprezentant al bisericii (86%).
La capătul opus al topului se află politicienii, cu doar 11%, în scădere cu trei procente faţă de acum doi ani, bancherii (28%, şi ei cu opt puncte procentuale mai puţin decât în anul 2008) sau managerii marilor companii (39%). Dacă primele două categorii au suferit deteriorări în privinţa reputaţiei, situaţia managerilor este destul de fluctuantă (o scădere faţă de 2008, când înregistrau 46%, dar o creştere comparativ cu anul trecut, când se situau la nivelul de 33 de procente). Alte profesii care în România au câştigat încrederea populaţiei în comparaţie cu 2009 sunt avocaţii (42% faţă de 35% anul trecut), militarii (88% faţă de 82%) sau oamenii din domeniul publicităţii (50% versus 46%). În comparaţie cu alte ţări europene, domeniile profesionale care în România marchează cele mai bune rate în privinţa respectului acordat de cetăţeni sunt biserica, armata şi publicitatea, în vreme ce profesiile care se bucură de cel mai mic succes sunt pompierii, doctorii şi poliţiştii.
Situaţia din România este destul de mult diferită de cea din alte ţări. Unele dintre categoriile menţionate mai sus se remarcă printr-un nivel de încredere mai scăzut la nivel internaţional: militarii – 81%, poştaşii – 82%, profesorii – 83%. Domeniile care în Europa experimentează un declin în privinţa reputaţiei sunt: politica – 14%, marketingul – 33% (cu 8% diminuare a încrederii faţă de 2008), biserica, cu doar 58% (în scădere şi ea cu patru procente), sau organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniul protecţiei mediului – 69% versus 62%.
Diferenţe semnificative între ţările europene analizate şi România se mai remarcă şi la alte categorii profesionale, în general în ţara noastră acestea bucurându-se de o mai bună reputaţie: oamenii de publicitate, cu 50 de procente faţă de numai 29% la nivel internaţional, cei care activează în sistemul bancar – 42% faţă de 28%, managerii de mari companii – 39% versus 31%. Există însă şi grupuri profesionale care sunt mai apreciate în alte state decât în România. Diferenţe însemnate apar în cazul poliţiştilor (75% comparativ cu 54%), al doctorilor (84% versus 74%) sau al judecătorilor (62% faţă de 42%).