Criza financiară a scos pe piaţă împrumuturile private prin mica publicitate. Cămătarii de ocazie sau de meserie îşi îmbie clienţii cu contracte prin notariat. Acest tip de contract este la limita legii, fiind suspect de cămătărie, faptă incriminată de Codul Penal.
Criza financiară şi condiţiile de creditare restrictive ale băncilor îi determină pe craiovenii disperaţi să apeleze la „cămătari“ – persoane care, în schimbul unor dobânzi consistente şi cu gajuri pe măsură, sunt dispuse să dea cu împrumut sume importante de bani. Am luat la întâmplare câteva telefoane şi iată care sunt concluziile: suma împrumutată poate fi oricât de mare, cu condiţia să fie gajată cu un bun pe măsură; evaluatorul este creditorul, dobânzile sunt de 20-25% pe lună; împrumuturile sunt făcute prin notariat. Contractele de asemenea gen sunt suspecte de cămătărie.
În accepţiunea generală, cămătăria reprezintă activitatea unei persoane neautorizate de a împrumuta bani cu camătă, adică un împrumut la care se adaugă o dobândă necontrolată de nici o instituţie. Cei care practică această activitate nu plătesc taxe sau impozite la stat pentru veniturile pe care le obţin.
Legea incriminează şi ea împrumuturile neautorizate cu dobânzi mai mari decât cele legale. Potrivit Codului Penal (art. 450, punctul 2, litera a), „se pedepsesc cu închisoare de la unu la cinci ani operaţiunile de împrumut de bani sau titluri de valoare efectuate cu titlu profesional de către persoane neautorizate, direct sau prin acte simulate, dacă dobânda stabilită este mai mare decât dobânda stabilită prin lege“. Practic, textul de lege sugerează că doar persoanele neautorizate care percep dobânzi mai mari decât cele stabilite de lege sunt pasibile de pedeapsă. Sub această acoperire, cămătarii pot lucra liniştiţi: dobânzile nu apar niciodată în actele notariale. „Nu sunt tâmpiţi să treacă dobânda în acte. Spre exemplu, cineva vrea să împrumute 5.000 de lei de la o astfel de persoană. Calculează perioada de timp şi dobânzile şi la notar fac act pe 7.000 de lei. Aşadar, debitorul se angajează să restituie 7.000 de lei, deşi a împrumutat doar 5.000 de lei“, spune Titu Ionaşcu, preşedintele Camerei Notarilor Publici Dolj.
Cămătari de meserie
Prima Clasificare a Ocupaţiilor din România (COR), care data din 1995, conţinea şi meseria de „cămătar“. Cămătarul intra în grupa funcţionarilor administrativi, cu un nivel de pregătire medie şi, eventual, cursuri de specializare. Profesia era prinsă în capitolul „funcţionari în servicii cu publicul“, alături de casieri, operatori la ghişeu, numărători de bani şi vânzători de bilete, crupieri, colectori de note de plată, poliţe şi bani cash, precum şi funcţionari la recepţie şi de informare a clientelei. În prezent, meseria de cămătar nu mai figurează în COR. A fost înlocuită cu cea de „amanetari“ – aceştia estimează valoarea obiectelor amanetate, calculează dobânda şi plătesc sumele de bani; restituie obiectele amanetate sau se ocupă cu vânzarea acestor obiecte. Totuşi, amanetarul „lucrează într-o firmă specializată pentru acordarea de credite băneşti“.
În ceea ce priveşte „dobânda legală“ (reglementată prin OG nr. 9/2000 şi aprobată prin Legea nr. 356/2002), aceasta este la nivelul dobânzii de referinţă al BNR – în prezent este de 7%.
În ceea ce priveşte impozitele plătite de persoanele care dau bani cu împrumut, şeful Fiscului doljean, Eugen Călinoiu, a spus: „Ce calitate au aceste persoane fizice să dea împrumuturi? Sunt bănci, cooperative de credit, IFN-uri? Cămătăria este infracţiune. Ar trebui să se sesizeze poliţiştii de la Crimă Organizată şi cei de la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor“.
Şeful notarilor doljeni, Titu Ionaşcu, spune că notarii nu pot refuza întocmirea unor astfel de contracte. „La noi, principiul consensualismului este de bază. Noi nu avem de unde să ştim ce se ascunde în spatele acestor contracte care au o formă aparent legală. Nu puteam refuza prestarea unui astfel de serviciu, dacă ambele persoane cad de acord asupra condiţiilor din aceste acte. Doar organele abilitate pot face anchete în aceste cazuri“, a spus Titu Ionaşcu.
