6.7 C
Craiova
joi, 18 aprilie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriBlocajul de la Registrul Comerţului alungă investitorii

Blocajul de la Registrul Comerţului alungă investitorii

SCA Enescu&Cuc: „Pierderile depăşesc câteva zeci de milioane de euro“. În Nigeria durează opt luni ca să înfiinţezi o companie. Nouă ne trebuie un an ca să schimbăm sediul social.

Blocajul de la Registrul Comerţului, creat din cauza grevei parţiale a judecătorilor, aduce grave prejudicii ţării noastre atât din punct de vedere financiar şi social, cât, mai ales, al imaginii create în rândul investitorilor străini. Mii de companii sau persoane fizice străine care vor să investească în România nu o pot face din cauza blocajului instaurat de mai multe luni la Registrul Comerţului.
Potrivit societăţii de avocatură Enescu&Cuc, specializată în Drept comercial şi orientată către investitori străini în România, zeci de investitori străini sunt în imposibilitatea de a-şi derula activitatea din cauza blocajului de la Registru.
„Să luăm exemplul unui client francez, care era interesat să intre în acţionariatul unei firme din România printr-o creştere de capital social de peste două sute de mii de euro. Această operaţiune ar fi însemnat o infuzie directă de capital către o firmă din România cu dificultăţi financiare, deci păstrarea unor locuri de muncă şi, poate, câştigarea altora noi. De asemenea, operaţiunea ar fi adus valută în băncile din România, lucru de care avem nevoie în situaţia economică în care ne aflăm, şi ar fi însemnat plata unor taxe de Registru care ar fi ajuns la buget. Ei bine, toate acestea nu se vor întâmpla după ce am fost nevoiţi să le spunem că noi vom demara procedura în decembrie 2009, iar ei vor fi acţionari în noiembrie 2010“, a afirmat Camelia Enescu, avocat partener la Enescu&Cuc.
Luând în calcul că în fiecare zi la Registrul Comerţului se înregistrează aproximativ 400 de cereri, şi fiecare dintre aceste cereri implică operaţiuni diferite, este greu de calculat nivelul pierderilor financiare ale societăţilor româneşti sau străine. „Partea estimabilă a pierderilor depăşeşte în mod cert câteva zeci de milioane de euro. Să spunem lucrurilor pe nume: în prezent, nici o firmă din România nu poate atrage bani de la investitori străini, pentru că aceştia nu pot trece de barajul numit Registrul Comerţului. Până la finalul anului viitor, când se dau termenele, cred că se vor vinde şi cumpăra acţiuni aparţinând unor firme aflate deja în faliment. Sincer vorbind, situaţia a depăşit orice limite ale rezonabilului“, spune Mihai Cuc. „Am avut de curând un client care ne spunea că i-a luat opt luni pentru a înfiinţa o companie în Nigeria. Ei bine, acum, în România durează un an numai să schimbi sediul social al unei firme deja existente“, susţin avocaţii de la Enescu&Cuc.

Peste 13.000 de cereri nerezolvate

Pe rolul Registrului Comerţului există peste 13.000 de solicitări ale agenţilor economici care nu pot fi rezolvate cu celeritate, termenele acordate fiind decalate cu până la nouă luni din cauza volumului mare de lucrări. Termenele foarte lungi de soluţionare a cererilor sunt cauzate de planificarea activităţii judecătorilor delegaţi la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti. Conform Hotărârii Adunării Generale nr. 6/2009 a judecătorilor din cadrul Tribunalului Bucureşti, au fost stabilite trei şedinţe de judecată pe săptămână şi „limitarea numărului de cereri de înregistrare“ care pot fi soluţionate în cadrul fiecărei şedinţe la 50 de cereri de constituiri şi 100 de cereri de înscriere de menţiuni. Astfel, „în fiecare săptămână nu se pot soluţiona decât 450 de înregistrări, în condiţiile în care se depun peste 400 de cereri zilnic“.
Având în vedere impactul negativ al situaţiei existente asupra mediului de afaceri din România, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a identificat soluţii normative de natură a debloca activitatea de Registru, elaborând un proiect de ordonanţă de urgenţă având ca obiect transferarea în competenţa de soluţionare a directorului Oficiului Registrului Comerţului a cererilor de înregistrare în Registrul Comerţului şi, după caz, a altor cereri aflate, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, în competenţa de soluţionare a judecătorului delegat.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

5 COMENTARII