Ne aflăm într-o perioadă în care toată lumea economiseşte. Dar unde îşi ţin oamenii banii? Cei cu dare de mână investesc în aur sau derivate. Muritorii de rând pun banii în bancă sau îi ţin la ciorap. Depozitele bancare mai poartă dobânzi cu două cifre.
Tot românul încearcă să economisească în această perioadă. Statisticile date publicităţii de Banca Naţională a României (BNR) arată că depozitele la termen ale populaţiei Doljului au crescut de la o lună la alta cu 12 milioane de lei. Dacă, în august 2009, depozitele doljenilor în bănci erau de 984 de milioane de lei, la sfârşitul lui septembrie ajunseseră la 996 de milioane de lei, potrivit datelor de la BNR. De ce cresc depozitele populaţiei în plină criză este simplu de demonstrat: toată lumea economiseşte tot ce poate. Unii preferă să îşi ţină economiile acasă. Alţii văd în depozitele bancare forma cea mai sigură de a-şi păstra economiile. Cei cu bani şi cu perspective pot investi în aur – pe motiv că acesta nu se devalorizează. Pentru persoanele familiarizate cu jocurile pe piaţa de capital, achiziţionarea de aur (contracte la termen – de tip futures – de pe bursele internaţionale) este o bagatelă. Oamenii simpli care îşi pot permite să pună un ban deoparte preferă depozitele bancare, care au rămas atractive. Persoanele juridice au o predilecţie către depozitele bancare, numai că, potrivit datelor de la BNR, firmelor le-au secătuit lichidităţile şi nu prea mai au ce să pună în bănci. Chiar şi Societatea de Investiţii Financiare (SIF) Oltenia a făcut o mişcare inedită şi a decis să depună 47 de milioane de euro în depozite bancare decât să le „arunce“ pe piaţa de capital. Dar să revenim la populaţie. Ce alternative are un muncitor sau un tânăr intelectual să-şi păstreze economiile? Aur sau depozite, este răspunsul specialiştilor. Zilele trecute, GdS prezenta avantajele investiţiilor în metale preţioase. Astăzi ne oprim la depozitele bancare. „Îmi ţin banii în bancă sub formă de depozite, în primul rând pentru că este o perioadă în care trebuie să-ţi pui deoparte nişte economii, iar, pe de altă parte, mi se pare cea mai bună formă de a-mi păstra banii“, a spus Mugurel Stoenescu, din Craiova. Există şi oameni care economisesc foarte puţin (câteva sute de lei pe lună) şi preferă să îi ţină acasă.
„Nivelul dobânzii arată nevoia de finanţare a băncii“
Chiar dacă, de câteva luni, au început să scadă, dobânzile la depozitele bancare sunt atractive pentru cei care economisesc. Pe piaţa bancară românească există discrepanţe mari între dobânzile la depozite oferite de bănci, variind de la 5,7% la băncile mai mari, până la 11% la instituţii de credit mai mici. Un bancher craiovean a explicat pentru GdS de ce există un astfel de decalaj între bănci: „Nivelul dobânzii arată nevoia de finanţare a băncii. Cu cât dobânda este mai mare, cu atât banca vrea să atragă mai mulţi bani din piaţă, deci oferă dobânzi mai mari. Când banca nu mai are nevoie acută de lichidităţi, dobânzile la depozite scad“. Unele bănci încă mai au la depozite dobânzi formate din două cifre, dar tendinţa este de scădere, tendinţă dată şi de BNR, care a redus dobânda de politică monetară, aşteptând ca prim efect reducerea dobânzii la depozite, apoi la credite. Iată câteva exemple de dobânzi practicate de bănci, având drept sursă site-urile oficiale ale instituţiilor de credit. Alpha Bank oferă la lei o dobândă anuală de 11% pe an (pentru un depozit de 15 săptămâni), iar la euro – 4,5% pe an. Dobânda este fixă până la scadenţă, apoi se calculează la nivelul pieţei din acel moment. Una dintre băncile de stat din România, CEC Bank, are cea mai mare dobândă la lei, pe o perioadă de şase luni (9,75% pe an), şi pe 12 luni la euro (4% pe an). BCR practică, la depozitele la termen cu dobândă fixă, 8,5% la lei, dacă suma depusă în bancă depăşeşte 10.000 de lei, şi o dobândă foarte mică la euro – 2,75%, dacă suma deponentului este de peste 10.000 de euro. BRD practică la depozitul Premium în lei, pe o perioadă de şase luni, o dobândă de 5,7% pe an, plătibilă la expirarea termenului, şi de 2,95%, la euro. Există şi depozite în moneda naţională, la 90 de zile, care poartă la BRD o dobândă fixă de 10,5% pe an. La Raiffeisen Bank, pentru depozitele în lei la trei luni, banca oferă o dobândă fluctuantă de 9% pe an. Dacă dobânda este fixă, atunci ea scade uşor la 8,75%. Şi la Banca Transilvania există un depozit care poartă o dobândă de 10%, pentru o perioadă de 210 zile.
Promoţii pentru pensionari şi studenţi
Unele bănci practică diferenţiat dobânzile la depozite, în funcţie de categoriile sociale care vor să-şi depună economiile sub formă de depozite bancare. Astfel, la Piraeus Bank, una dintre cele mai mari dobânzi la lei, pe termen de o lună, este de 10%, dacă suma depusă este de peste 5.000 de lei. Dobânda creşte uşor la 10,5% pe an dacă deponenţii sunt fie pensionari, fie studenţi.
Să nu uităm de costuri!
Constituirea unui depozit nu este lipsită de costuri pentru persoana care depune banii. Cu unele excepţii, aproape fiecare bancă practică o serie de comisioane la depozitele constituite de populaţie. De regulă, sumele cu care sunt taxaţi deponenţii nu sunt mari şi se percep fie pentru deschiderea contului, fie la returnarea depozitului sau la plata dobânzii, pentru operaţiuni cu numerar. Unele bănci percep sume fixe, altele sub formă de procent, de 0,5% din dobândă.
