România a utilizat doar 12% din banii europeni destinaţi Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Sunt proiecte care au intrat la finanţare, dar banii vin în tranşe, explică oficialii, care anticipează că se vor cheltui 25-30% din Fondurile UE anul viitor. Unele proiecte au fost întocmite prost. Pentru altele nu sunt bani de începere a lucrărilor.
Firmele preferă să nu se înghesuie la obţinerea fondurilor europene pentru că nu pot să aştepte până vor primi finanţări şi nici nu au bani ca să-şi permită asemenea costuri. „Economia nu funcţionează la parametrii normali. O firmă, în condiţii de criză, se gândeşte foarte bine dacă solicită fonduri europene, pentru că asta presupune costuri, durată şi birocraţie“, a spus directorul adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Octavian Alic. Dacă la unele măsuri lansate pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost atât de mulţi solicitanţi încât pentru unii, în primă fază, nu au mai ajuns banii europeni alocaţi, în alte cazuri, proiectele au fost prost întocmite şi nici nu au primit finanţări. În plus, autorităţile care au depus proiecte s-au adâncit prea rău în hăţişurile birocraţiei. „Foarte multe proiecte au fost de proastă calitate, în special cele depuse de autorităţile publice, pentru că particularii şi-au luat firme de consultanţă şi au depus proiecte bune, dar autorităţile nu. Primăriile au gândit proiecte integrate, astfel că s-a triplat birocraţia. Trebuia să aducă trei studii de fezabilitate pentru fiecare activitate din proiect, trei autorizaţii etc. Pe Măsura 322 au fost efectuate reverificări de proiecte în toată ţara şi au apărut probleme de calitate a proiectelor şi chiar de eligibilitate“, a precizat Alic, adăugând că Centrul Regional 4 Sud-Vest Oltenia din subordinea APDRP a fost „sufocat de cereri“, în sensul că oltenii au depus multe solicitări de finanţare. Măsura 322 se referă la „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“.
Fonduri absorbite în proporţie de 12%
Deşi pe unele măsuri finanţate prin PNDR, cum ar fi „Modernizarea exploataţiilor agricole“ sau „Modernizarea fermelor de semisubzistenţă“, au fost depuse multe proiecte de finanţare, per ansamblu s-au atras foarte puţini bani de la Uniunea Europeană. Suma absorbită până acum este de 276,85 milioane de euro, cu un grad de utilizare a alocărilor de 12% pe toate măsurile, iar în 2010 ar putea creşte la 25-30%, spune directorul adjunct al APDRP. Va creşte suma atrasă de la UE doar dacă sunt îndepliniţi şi alţi factori: dacă băncile sunt deschise spre creditare şi dacă economia se opreşte din declin, a susţinut Alic. Până în 2013, România are de absorbit opt miliarde de euro, bani nerambursabili, care pot fi accesaţi pe PNDR.
„Nu avem bani!“, spun firmele
Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că motivul real pentru care nu se atrag fonduri europene este acela că mediul de afaceri duce lipsă de bani pentru demararea eventualelor proiecte europene, motiv pentru care nici măcar nu încearcă să acceseze astfel de proiecte. „Nu avem bani pentru proiecte europene! Implementarea unor astfel de proiecte se face pe banii firmei. Realizezi o parte din proiect şi la două – trei luni ţi se decontează din fonduri structurale. Adevărul este că firmele nu au bani să pornească la drum, pentru că nici o bancă nu acordă credite decât cu garanţii materiale uriaşe şi cu dobânzi exagerate“, a precizat Valentin Cristea, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). El mai spune că nici măcar nu s-au deschis finanţările pe toate programele de finanţare, din cauză că „România nu şi-a pus cofinanţările pentru astfel de proiecte, nu şi le-a stabilit“. Vicepreşedintele CNIPMMR susţine că, atâta timp cât băncile ţin dobânzile sus, până şi firmele care au deja proiecte acceptate din bani europeni vor avea probleme în realizarea proiectelor.
Presiune pe buget
În ultima perioadă au fost depuse multe proiecte pe PNDR, iar banii vin în tranşe: beneficiarul dovedeşte că a realizat o parte din contract, apoi i se decontează banii europeni pentru acea parte. Cum pentru astfel de proiecte finanţarea nerambursabilă de la UE este de 80% din proiect, iar 20% reprezintă contribuţia României, directorul adjunct al APDRP spune: „La finalul acestui an şi, în special, în 2010 va fi o presiune mare pe bugetul de stat, pentru că această contribuţie la proiectele din fonduri europene va fi din ce în ce mai mare“.
