Guvernatorul BNR exclude finanţarea directă a sistemului bancar. Banca centrală încearcă să convingă capitalul privat să rămână în România.
România încă este dependentă de fluxurile de capital extern, a evidenţiat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, cu prilejul Forumului Financiar Central şi Sud-Est European organizat la Bucureşti. Acesta însă nu poate fi atras decât prin „importul de încredere“.
„Ideal ar fi să avem economisire internă semnificativă pentru a nu depinde într-atât de investitorii externi, dar nu întrevăd o astfel de situaţie într-un orizont de timp previzibil. Avem nevoie de capital străin pentru dezvoltare şi trebuie să îl câştigăm. Întrebat cum se câştigă un război, Napoleon a răspuns „Bani. Bani. Bani“. Pentru a-i câştiga pe investitori, noi trebuie să spunem: „Încredere. Încredere. Încredere“, a declarat Isărescu.
„Este clar acum că omenirea se află la sfârşitul mai multor cicluri. Nu cred că este vorba numai de un ciclu economic obişnuit, ci de unul extins de 40 de ani şi nu este exclus să fie vorba chiar de finele unui ciclu secular“, şi-a început Mugur Isărescu expunerea, subliniind însă că problematica pe care o vizează este aceea pe termen mediu.
„Evoluţia economică este ciclică, fiind strict legată de mişcarea capitalului privat, iar perioadele de recesiune sunt inevitabile. Autorităţile pot cel mult să atenueze din magnitudine, însă este limpede că banii publici sau cei contractaţi de la instituţiile financiare internaţionale nu sunt suficienţi pentru a compensa retragerea investitorilor privaţi. Este o chestiune strict cantitativă“, a explicat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a precizat că vizează încurajarea capitalului privat să rămână în ţară, însă nu prin constrângeri, ci prin mijloace de recompensare. „Ar fi cu totul greşit să procedăm altfel“, a spus şeful băncii centrale, amintind sintagma lui Keynes, potrivit căreia investitorul este „un animal sperios“. Isărescu a afirmat că nu avem un sistem bancar în pericol, instituţiile de credit de la noi nefiind în criză de lichidităţi. „Având în vedere că băncile nu au probleme cu cash-ul, trebuie să înţeleagă faptul că aici se află în siguranţă şi este în interesul lor să rămână. Economia românească oferă oportunităţi importante, dar pentru asta avem nevoie de capital, iar băncile pot continua finanţarea dezvoltării ţării cu beneficii importante“, a mai comentat Mugur Isărescu.
Politicile de bail-out nu sunt o soluţie
Guvernatorul BNR consideră că analiştii care sunt sceptici asupra eventualului succes al politicilor de bail-out şi stimulare a investiţiilor ar putea avea dreptate. „Este aici un real pericol. Această pompare de bani poate avea efecte perverse, iar hazardul moral generat poate avea rezultate incalculabile“, a declarat Mugur Isărescu, care a specificat că instituţia pe care o conduce vizează alt fel de strategie. „Nu vrem bail-out, ci bail-in, adică implicarea investitorilor privaţi în suportarea poverilor crizei financiare şi confruntarea pieptiş a acesteia“, a spus Isărescu, evidenţiind că şi beneficiile pot fi pe măsură. „România poate reveni mai repede decât SUA, pentru că este mult de construit. Sunt numeroase oportunităţi. Avem însă nevoie de capital pentru ca acestea să fie potenţate“, a subliniat guvernatorul.
Abordarea investitorilor trebuie să se facă diferenţiat
Conducerea Băncii Naţionale are în vedere o abordare flexibilă a investitorilor. „Băncile au fiecare specificităţile lor, în funcţie de structura portofoliilor de credit. De aceea sunt destul de reticente la reglementările stricte, pentru că se pot simţi vizate. Acest lucru a reieşit clar din negocierile de la Viena. Este şi motivul pentru care vom manifesta flexibilitate“, a precizat Isărescu. Acesta a adăugat că se încearcă o convingere a băncilor pentru extinderea liniilor de credit pe termen lung şi renegocierea titlurilor de stat, în paralel urmând să fie derulat un proces de restructurare şi constituire de provizioane pentru creditele cu probleme. „Creditorii sunt diferiţi şi de aceea nici nu îi abordăm cu metode identice. De exemplu, pe lângă hedge-fonduri nu am încercat nici un demers. Suntem precauţi faţă de capitalurile cu ţinte pe termen scurt. Mai degrabă suntem interesaţi ca investitorii privaţi să rămână, însă cu aceştia este de lucrat în primul rând la capitolul încredere“, a explicat Mugur Isărescu.
Nu suntem importanţi la nivelul crizei mondiale
Guvernatorul BNR s-a arătat nemulţumit de media occidentală care a prezentat Europa de Est ca fiind subprime-ul Europei. „România este mult prea mică pentru a pune probleme financiare cu implicaţii la nivel mondial. Pe de altă parte, este şi destul de mică pentru a nu putea evita impactul direct al crizei. Rămân totuşi de părerea lui Schumpeter, că în economie uneori «small is beautiful». El se referea, desigur, la companii, dar cred că este valabil şi la ţări. Un stat mic, care este condus cu pricepere, se poate descurca foarte bine. Trebuie doar să fie pus un diagnostic corect al problemelor cu care se confruntă“, a mai spus Isărescu.
Cinci canale de extindere a crizei financiare în România
BNR a identificat cinci canale prin care actuala criză financiară pătrunde în România, patru dintre acestea neputând fi atacate cu politici economice. Este vorba despre diminuarea exporturilor, deficitul de încredere, presiunile pe curs şi deprecierea unor active. Guvernatorul Isărescu a arătat şi partea plină a paharului. Dacă media exporturilor în Europa Centrală şi de Est este la 60% din PIB, în România, datorită cererii interne, aceasta era de doar 24 de procente. De asemenea, existenţa unui curs de schimb flotant controlat permite o atenuare a şocurilor directe de pe plan extern, în timp ce baloanele de săpun, în special cel imobiliar, nu au fost la fel de extinse precum cele din statele dezvoltate. Mugur Isărescu a expus faptul că al cincilea canal, cel financiar, a primit un răspuns prin actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale. „Am avut nevoie de acest împrumut deoarece băncile locale sunt dependente de finanţarea externă, iar serviciul datoriei private este ridicat (25,4% din PIB). Altfel nu putea fi micşorat impactul asupra volumului creditării şi a cursului de schimb“, a mai zis Isărescu.
Ce trebuie evitat
Şeful băncii centrale a mai recomandat încă o dată media şi investitorilor să nu trateze la grămadă ţările din regiune. „Sunt lucruri foarte diferite, pentru că unele sunt membre ale UE, iar altele nu, unele au curs liber, altele au consiliu monetar, pe când România îl are flotant controlat, ceea ce constituie un avantaj“, a declarat Mugur Isărescu, invitând auditoriul să compare cât de diferiţi sunt pentru ţările din CEE indicatori importanţi precum datoria externă, datoria publică, deficitul de cont, deschiderea economiei, inflaţia sau rezervele băncilor centrale.
Precedentul acord cu FMI, un experiment nereuşit
Programul din 1999 al Fondului Monetar Internaţional pentru Ecuador, România, Ucraina şi Pakistan a fost un experiment eşuat, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „În cazul României nu se poate spune că a fost propriu-zis un eşec, dar a produs mai multe suferinţe. România nu era atunci în pericol de default, aşa cum încerca să se sugereze. Am pierdut atunci mult la credibilitate, iar aceasta a fost greu de câştigat. Spun aceste lucruri nu pentru că am probleme cu istoria, ci pentru ca pe viitor să evităm greşelile trecutului“, a afirmat Isărescu.
