31 de profesori s-au specializat pentru predarea limbilor şi culturilor străine. Nu predau însă engleză, franceză, spaniolă, aşa cum am fi tentaţi să credem, ci limba romani în unităţi şcolare doljene, în care predomină elevii de etnie romă.
Şcoala nr. 13 din Craiova se numără printre unităţile de învăţământ doljene în care ponderea cea mai mare a elevilor, aproximativ 98%, este de etnie romă. Săptămânal, doi profesori predau şcolarilor din manualele de limba romani sau îi familiarizează cu o parte din istoria şi tradiţiile bunicilor sau străbunicilor lor. Radu Mihai este profesor de limba romani de aproximativ şapte ani în această unitate şcolară. Ca orice cadru didactic, nu se simte motivat de salariul pe care-l primeşte, „răsplata“ sa, după cum a mărturisit emoţionat, fiind prezenţa elevilor la ore. A urmat, în cadrul Facultăţii Socio-Psihopedagogice din Bucureşti, cursuri la specializarea Limba romani. „Majoritatea romilor nu au ştiut să scrie până în 1997 în limba lor, romani transmiţându-se prin viu grai de la o generaţie la alta. De aproximativ 12 ani am început să le arătăm că pot să exprime şi în scris ceea ce vorbesc. Au apărut manuale şcolare cu texte, poezii, cântece ale autorilor romi. Este de-a dreptul emoţionant când îi vezi că se arată interesaţi de transcrierea în limba romani a cuvintelor simple ca mamă – dej, tată – dad, frate – phral, simple declaraţii de dragoste: Te iubesc – Cialol tut sau Iubiv tut“, a spus Radu Mihai. Şi, ca orice minoritate care se respectă, romii au şi propriul imn – „Gelem-Gelem“, care poate fi tradus „Am mers, am mers“, interpretat, după cum a precizat profesorul, de Ana Vuco, în filmul „Am întâlnit ţigani fericiţi“.
Dacă, la început, părinţilor romi li s-a părut oarecum ciudat şi în acelaşi timp au fost surprinşi odată cu introducerea ca materie a limbii romani, după un timp însă au îmbrăţişat această idee, încurajându-şi odraslele să înveţe limba străbună. „Acasă vorbesc ţigăneşte, deci era firesc să îşi dorească să poată exprima şi în scris ceea ce spun. Cu mulţi elevi am obţinut chiar performanţe la concursurile şcolare. În urmă cu trei săptămâni, de exemplu, trei dintre elevii meu s-au clasat pe locul I la Olimpiada judeţeană de limba romani“, a adăugat profesorul Radu Mihai.
Dacă nu ar fi avut şansa de a fi profesor, el a mărturisit că ar fi îmbrăţişat cu siguranţă meseria părinţilor, ambii frizeri recunoscuţi, „stilişti“, cum îi place să le spună.
31 de profesori de romani în Dolj
Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj plăteşte lunar 31 de profesori de limba romani şi alţi 12 mediatori şcolari romi. „În România, nu avem învăţământ în limba minorităţilor. Există însă posibilitatea de a-şi studia limba maternă. Astfel, în judeţul nostru avem 2.853 de elevi care studiază limba romani. Fiind limba lor maternă, profesorii le predau la clasă elevilor trei ore pe săptămână, iar la unele catedre încă o oră săptămânal de Istoria şi tradiţiile romilor“, a spus Lucian Cherata, inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale romilor şi minorităţilor.
Se predau ore de limba romani în Şcoala nr. 13, Şcoala nr. 26, Şcoala Mofleni, Şcoala Cerăt, unde există chiar şi câte două cadre didactice de profil, dar şi la unităţi de învăţământ din Segarcea, Lipov. Şi la Grupul Şcolar Auto există o catedră de limba romani. Titularizări nu se fac pe aceste norme, deoarece actualii profesori de romani nu sunt absolvenţi ai Facultăţii de Limba Romani, singura existentă fiind în Bucureşti, ci ai Colegiului Credis sau ai Facultăţilor de Drept, Educaţie Fizică, Sociologie etc.
Cei mai mulţi vorbitori de limba romani
Limba romani (numită şi ţigănească) face parte din ramura indoariană a limbilor indoeuropene, fiind similară cu cele precum punjaba şi hindi. În toată lumea sunt aproximativ 4,8 milioane de vorbitori de romani, ţara cu cei mai mulţi fiind România (273.500), urmată de Slovacia (253.943). Alte state în care numărul de vorbitori este peste 100.000 sunt Cehia, Bulgaria şi Ungaria.
