21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriSegarcea, oraşul bugetar

Segarcea, oraşul bugetar

35,2% din populaţia oraşului este şomeră, iar cea mai mare parte a angajaţilor lucrează în sectorul bugetar. Oraş din 1968, Segarcea are doar 250 de apartamente, nu are reţea de gaze, iar apa este plină de nitriţi. Puţinele ateliere private din localitate nu sunt de ajuns pentru revigorarea economiei oraşului.

Segarcea are o rată a şomajului incredibilă. Conform unor date statistice recente, în localitate există aproximativ 3.000 de şomeri, dintre care doar 300 cu indemnizaţii. Raportat la populaţia de 8.500 de locuitori, înseamnă o rată a şomajului de 35,2%, adică de peste patru ori mai mare faţă de media pe judeţ.
Potrivit primarului Nicolae Popa, majoritatea forţei de muncă ocupate din oraş lucrează în sectorul bugetar. „Peste 70% din forţa de muncă este angajată în unităţi bugetare: administraţie, învăţământ, spital, poştă, poliţie etc. Sperăm ca odată cu modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi introducerea gazelor să apară mai mulţi investitori şi la noi. Avem deja deschidere la calea ferată Craiova – Calafat şi se pare că şi la prelungirea spre Calafat a viitoarei autostrăzi a Sudului“, a declarat primarul Popa.
Societăţile omului de afaceri Mihai Anghel sunt principalul angajator privat din Segarcea. La acesta se adaugă câteva unităţi din domeniul textil, un atelier de încălţăminte, o fabrică de pâine şi câteva magazine şi chioşcuri.

Glorie şi decădere

Deşi este declarat oraş din 1968, Segarcea nu are decât câteva blocuri, ce totalizează 250 de apartamente, apa curentă nu corespunde normelor europene, fiind poluată cu nitraţi, şi nu există reţea de alimentare cu gaze. Bugetul local are venituri anuale proprii de doar 2,3 milioane de lei, restul până la şase milioane fiind cotele defalcate din TVA şi impozitul pe salarii şi cotele de echilibrare acordate de consiliul judeţean.
Situaţia din Segarcea este ilustrată cel mai bine de consilierul local Tudor Marica, preşedinte al comisiei de buget-finanţe şi director de şcoală. „Până în 1990, localitatea începuse să se dezvolte industrial. Aveam fabrica de furfurol (solvent vegetal folosit ca insecticid – n.r.), fabrica de nutreţuri concentrate, un mic sector de prelucrare a lemnului şi producţie de mobilă, întreprinderea de morărit şi panificaţie, un centru de reparaţii de maşini agricole şi tractoare, un centru de legume-fructe, precum şi «vinalcoolul» – o fabrică de băuturi alcoolice. Mai aveam, de asemenea, sistemul de irigaţii, IAS-urile, Agromec-ul cu cele 16 secţii de mecanizare şi secţiile cooperativei meşteşugăreşti pentru femei. După 1990, toate aceste întreprinderi care creau locuri de muncă au dispărut“, a spus Marica.
În prezent, majoritatea tractoriştilor lucrează la societăţile lui Mihai Anghel. De asemenea, mulţi locuitori muncesc pe plantaţiile viticole din zonă. În fostul „manej“, care a aparţinut pe vremuri coroanei regale, un întreprinzător a deschis un mic atelier de încălţăminte ce lucrează în sistem lohn. „Avem aproximativ 50 de angajate la secţia din Segarcea, majoritatea calificate la locul de muncă, deoarece unele lucrătoare veneau din industria textilă. Lucrăm în sistem lohn pentru firme italiene care produc pantofi sport“, a spus patronul firmei, Liviu Budică.

Titulatura de oraş a ajuns o pacoste

Din cauza lipsei investitorilor, majoritatea tinerilor pleacă din oraş, în căutarea locurilor de muncă. „Anual, la Grupul Şcolar «Horia Vintilă», care are secţii de arte şi meserii, termină studiile circa 100 de tineri. Majoritatea pleacă spre Craiova sau alte oraşe, pentru că aici nu îşi găsesc de muncă“, a mai spus Tudor Marica.
Primarul oraşului, Nicolae Popa, afirmă că primăria are în derulare câteva proiecte importante, menite să aducă investitorii la Segarcea: modernizarea sistemului de alimentare cu apă – 9,7 milioane de euro şi înfiinţarea unui parc industrial pe 10 hectare, în fosta zonă industrială a oraşului. La acestea s-ar adăuga şi proiectul magistralei de gaze Craiova – Segarcea, derulat de compania naţională Transgaz, posibil finalizat în 2013. În plus, cu banii de la buget, primăria vrea să lucreze şi la imaginea oraşului. „Avem în proiect modernizarea parcului – pentru care am alocat 700.000 de lei, precum şi a casei de cultură – care costă 2,5 milioane de lei. De asemenea, vrem să modernizăm şi stadionul «Matei Ştefan», pe care evoluează echipa locală de fotbal“, a mai spus primarul Popa.
Titulatura de oraş a localităţii se poate transforma în aceste vremuri de criză din mândrie în pacoste. „Multe proiecte cu fonduri nerambursabile se adresează oraşelor cu peste 10.000 de locuitori, or noi nu ne încadrăm aici. Mai mult, nu putem accesa nici fonduri pentru localităţile rurale, pentru că suntem oraş“, a sintetizat situaţia Nicolae Popa.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

3 COMENTARII