24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriÎncepe sezonul grevelor de carton

Începe sezonul grevelor de carton

Mai timid ca în alţi ani, se anunţă greve în sectorul public. Angajaţii din instituţiile de control ameninţă că demarează protestele de stradă. Ei cer plata orelor suplimentare, sporuri peste sporuri la salariu şi protecţie juridică din partea statului.

Angajaţii din mediul privat care au fost disponibilizaţi din cauza crizei au plecat acasă fără prea mare vâlvă. În schimb, funcţionarii publici care îşi păstrează locurile de muncă, dar nu vor mai primi atâtea sporuri ca până acum încep să se agite. Freamătul lor nu mai are rezonanţa de altădată, iar protestele pe care le anunţă sunt palide, gata să se termine înainte să înceapă. Funcţionarii publici care activează în instituţiile de control (Direcţiile Finanţelor Publice, Garda Financiară, Direcţiile de Sănătate Publică, Inspecţia Muncii, Protecţia Consumatorului şi Administraţia Publică) sunt cei care dau „tonul“ protestelor de stradă, după ce guvernul a decis ca orele suplimentare să nu mai fie plătite. Funcţionarii din instituţiile de control afiliate la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) cer, în primul rând, acordarea drepturilor salariale pe care le primeau până când guvernul a decis să le taie toate sporurile, iar orele suplimentare să fie recompensate în libere. „SNFP şi-a stabilit deja calendarul protestelor de stradă“, a spus preşedintele organizaţiei sindicale, Sebastian Oprescu, care a adăugat că, la nivelul regiunii Oltenia, SNFP are membri în multe instituţii publice. Acţiunile de protest vor debuta cu un miting în faţa guvernului, programat pentru 16 februarie, urmat de o grevă de avertisment, pe 20 februarie, şi vor culmina cu greva generală, pe 27 februarie.

Sporuri şi ore suplimentare plătite

După ce executivul a decis să le taie bugetarilor aproape toate sporurile (în afară de sporul de vechime), funcţionarii au reacţionat. Sindicaliştii revendică acordarea drepturilor băneşti în conformitate cu „articolul 31 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici“. Adică sporuri. Cât mai multe sporuri. Articolul nr. 31 din legea invocată de sindicaliştii din administraţia publică şi instituţiile care au atribuţii de control prevede că „pentru activităţile desfăşurate, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare“. Ultimele două sporuri sunt reglementate de alte acte normative destinate funcţionarilor publici. Viitorii protestatari la uşa guvernului mai cer plata orelor suplimentare efectuate din dispoziţiile conducătorilor unităţii.

Sporuri da, performanţă ba!

Funcţionarii cer protecţie socială, în primul rând. Întrebat dacă se impune şi în domeniul bugetar aplicarea salarizării pe baza criteriilor de performanţă, liderul SNFP a precizat că „nu scuzăm anumite criterii de acordare a salariilor, dar această criză nu este bine dimensionată. Bugetul pe 2009 este structurat pe o creştere economică de 2,5%, pe când guvernul ne cere o reducere a cheltuielilor cu 20%. Dacă este creştere economică, atunci de ce trebuie să scadă salariile?“. Tot despre criterii de performanţă salarială în domeniul bugetar sau mai degrabă despre lipsa lor a vorbit şi liderul Federaţiei Funcţionarilor Publici SED-LEX, Vasile Marica: „Ce înseamnă criterii de performanţă? Să-i dea salariu mărit celui care este prieten cu şeful? Nu vreau să intru în alte detalii“. Marica a mai spus că SED-LEX nu a stabilit încă dacă demarează sau nu acţiuni de protest. Chiar şi Sebastian Oprescu a spus că grevele nu sunt bătute în cuie şi că, dacă încep negocierile cu guvernul, atunci vor fi amânate sau chiar anulate. 

Protecţie juridică

Funcţionarii publici, cu precădere cei care activează în instituţiile de control, mai cer protecţie juridică din partea statului. „Foarte mulţi funcţionari publici cu rol de control sunt daţi în judecată ca persoane fizice de către agenţii economici pe care i-au controlat. De regulă, agenţii economici rău-intenţionaţi contestă în instanţă procesul-verbal de control, dar şi pe funcţionarul care l-a controlat, ca să-l intimideze. Pe funcţionar nu poate să-l apere instituţia, pentru că nu-l poate apăra ca persoană fizică“, a explicat Sebastian Oprescu. Liderul sindical spune că atunci când se cere „protecţie juridică“ pentru funcţionarii publici înseamnă că, dacă instanţa a decis că un act de control este corect întocmit, să se interzică firmei în cauză să se îndrepte împotriva controlorului, ca persoană fizică.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII