Bel Air era în anii ’50 numele clasei automobilelor Chevrolet premium. Modelul era un Deluxe căruia i s-au adus îmbunătăţiri, dar s-a dovedit că este una dintre maşinile care au făcut istorie.
În anii ’40, Chevrolet producea maşini care nu atrăgeau pe nimeni. Aveau preţuri ridicate şi erau neimpresionante. În 1953, compania a schimbat numele gamei de automobile, Bel Air fiind titulatura dată modelelor de top, care au păstrat totuşi şasiurile şi componentele mecanice ale maşinilor din 1949-1952. Seria Bel Air beneficia de elemente cromate şi inscripţii cu numele, în timp ce modelele mai puţin „pretenţioase“ aveau doar o siglă Chevrolet pe capotă şi pe portbagaj. Interiorul lui Bel Air din ’53 avea un element cromat uriaş în partea inferioară a bordului, dar şi un volan inscripţionat cu numele maşinii. Capacele roţilor şi covoraşele din interior făceau parte din echiparea standard a modelelor Bel Air. Revizuirile din 1954 au adus o nouă grilă faţă şi lămpi spate redesenate. În acei ani erau disponibile două motoare, în funcţie de transmisia pentru care opta clientul. Ambele propulsoare erau de tip OHV, de configuraţie L6 (şase cilindri în linie), denumite „Flacără albastră“, şi aveau pistoane din aluminiu şi tacheţi hidraulici. Standard era motorul de 115 cai-putere. Modelele Powerglide erau echipate cu o versiune de 125 de cai-putere. În perioada ’53-’54, Bel Air venea în mai multe tipuri de caroserie, decapotabil, coupe cu plafon solid ori sedan cu două ori patru uşi. Servodirecţia era opţională în 1953, iar în 1954 s-au adăugat listei frânele servo, geamurile electrice faţă şi reglajul electric pentru poziţionarea scaunelor.
Bel Air a adus V8-ul
În 1955, maşinile Chevrolet au fost echipate cu motoare V8. Un propulsor de 265 de inch cubi, de înaltă compresie, cu un design foarte bun, a rămas în producţie în versiuni diverse pentru multe decade. V8-ul „de bază“ avea carburator dublu-corp şi genera o putere de 162 CP, iar opţiunea „Power Pack“, cu carburatoare cu patru camere, dar şi alte îmbunătăţiri, avea o putere estimată la 180 CP. Spre sfârşitul anului a fost introdusă altă opţiune, „Super Power Pack“, cu 15 CP mai mult decât predecesoarea. Mulţi entuziaşti din zilele noastre asociază Bel Air numai cu motorul V8. În acel an, modelul Chevrolet a fost restilizat şi şi-a câştigat reputaţia printre fanii automobilelor. Spre deosebire de Ford şi Plymouth, stilul Chevrolet era considerat curat. Capacitatea motorului a crescut la 283 de inch cubi, echivalentul a 4.638 de centimetri cubi. Versiunea „Super Turbo Fire V8“ producea 283 CP, cu ajutorul injecţiei continue de combustibil. Acestea sunt modele rare, majoritatea maşinilor Bel Air fiind echipate cu motoare pe carburaţie. Modelele ’55, ’56 şi îndeosebi ’57 sunt printre cele mai faimoase maşini americane din toate timpurile. Exemplarele bine întreţinute (în special decapotabile şi modele coupe sport) sunt la mare căutare în ziua de azi. Spaţioase, cu consum rezonabil, cu design „cuminte“ din punct de vedere al folosirii elementelor cromate şi a liniilor lămpilor spate, maşinile Bel Air sunt considerate de mulţi superioare modelelor mari şi ultradecorate, care au ieşit pe porţile fabricilor din Detroit în anii ce au urmat.
