17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriCula Greceanu, aprig disputată

Cula Greceanu, aprig disputată

Judeţul Vâlcea riscă să rămână fără muzee, ca urmare a cererilor de retrocedare a unor imobile din patrimoniul naţional. Respectivele aşezăminte au fost revendicate de foştii proprietari, iar consiliul judeţean nu dispune de alte spaţii şi nici de fonduri suficiente pentru despăgubiri financiare.

Cula Greceanu, situată în localitatea vâlceană Măldăreşti, este una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu din ţară. De câţiva ani, se duce o luptă aprigă pentru câştigarea acestui domeniu între Consiliul Judeţean Vâlcea şi moştenitoarea familiei Greceanu. În cazul retrocedării în natură a imobilului, administraţia locală mai poate să-l utilizeze cinci ani, până la găsirea unei soluţii, dar în acest caz trebuie să achite chirie. Pe de altă parte, oficialităţile locale sunt îngrijorate de faptul că nu dispun de fonduri sau de alte spaţii care ar putea fi amenajate în cazul în care actualul muzeu ar fi retrocedat.
 
Lungul drum prin instanţe

Doctoriţa Mileta Anghel Greceanu, fiica adoptivă a ultimei descendente a Grecenilor, a solicitat şi a obţinut retrocedarea unei bijuterii arhitecturale – cea mai veche culă din România, cea a Grecenilor, situată în Măldăreşti. Mileta Greceanu a fost înfiată de Olga Greceanu, care în anul 1978 i-a lăsat prin testament proprietăţile din Bucureşti şi „alte proprietăţi“. Consiliul Judeţean Vâlcea i-a oferit iniţial reclamantei suma de 438.221 de lei ca despăgubire pentru imobil. Mileta Greceanu nu a fost de acord şi a continuat acţiunea în instanţă. Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa civilă din 2002, a respins cererea de restituire în natură a imobilului şi a constatat că valoarea clădirii prin expertiză tehnică era atunci de 827.400 de lei. Curtea de Apel Piteşti soluţionând rejudecarea apelurilor declarate de ambele părţi, în 2005, a stabilit că valoarea imobilului cu teren cu tot e de 900.487 de lei. Nemulţumită de evaluarea făcută, Mileta Anghel Greceanu a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a fost admis şi cauza s-a trimis spre rejudecare la Curtea de Apel din Piteşti. Pe 15 decembrie 2006, Curtea de Apel Piteşti a stabilit valoarea despăgubirilor la suma de 1.379.800 de lei. Şi această decizie a fost atacată cu recurs de ambele părţi, iar prin decizia civilă din 23 octombrie 2007 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul CJ Vâlcea, a admis recursul contestatoarei şi a dispus restituirea în natură a imobilului „Cula Greceanu“ cu anexe, construcţii şi teren aferent.
În prezent, în urma negocierilor care au avut loc între proprietară şi reprezentanţii CJ, „Cula Greceanu“ poate fi cumpărată cu 1.850.000 de lei. Profesorul Traian Ţuglui, muzeograful culelor de la Măldăreşti, a povestit că „în urmă cu trei-patru ani, doamnei cu pricina i s-a eliberat, în temeiul Legii 10, actul de proprietate, prin care îi reveneau imobilul ca atare, o clădire de patrimoniu, veche de secole, terenul aferent, în suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi, dependinţele acesteia, azi depozitul complexului muzeal, cândva salon de petreceri boiereşti, precum şi clădirile şi anexele Institutului de Cercetări Apicole din localitate“.
Consiliul Judeţean Vâlcea se luptă de ani buni în instanţă pentru ca imobilul cu o istorie fascinantă şi o valoare patrimonială de excepţie să rămână complex muzeal, ce include în acelaşi perimetru altă culă, şi ea tot a Grecenilor, devenită ulterior proprietatea fostului prim-ministru I.Gh. Duca, asasinat de legionari în Gara din Sinaia.

Folosită în producţiile cinematografice
 
Culele din România sunt mărturii ale simţului artistic şi îndemânării meşterilor care au preluat elemente din arhitectura caselor boiereşti fortificate. Ele sunt clădiri înalte, cu ziduri văruite şi străpunse de metereze, nişte mici cetăţi croite pentru nevoile unei familii. Numele lor provine de la turcescul „kule“, care înseamnă „turn“. Sunt răspândite în tot spaţiul balcanic şi se pare că au fost construite în România începând cu anul 1650, când boierii mai mici sau mai mari încercau să-şi apere bunurile de turci.
Construită din piatră solidă, văruită într-un alb strălucitor, Cula Greceanu se înscrie în tiparul locuinţelor fortificate ale secolului al XVII-lea. Astăzi, după aproape 500 de ani, casa este neschimbată. Doar obiectele decorative din interior par din alte timpuri. Un pridvor înalt şi câteva uşi de stejar, trei arcade trilobate, turnul de apărare, unde ajungi numai urcând pe o scară mobilă, acţionată de o sfoară, sobele cu olane, mobilierul din lemn masiv de stejar din secolul al XIX-lea, mai multe carpete olteneşti şi o tavă de argint autentică, un gramofon ros de vreme, un sfeşnic cu şapte braţe, o masă sculptată cu motive astrale atribuită secolului al XIV-lea.
Imobilul a intrat în patrimoniul muzeului din anul 1956. Remarcată pentru decorul autentic, cula a fost folosită foarte des în producţiile cinematografice, aici turnându-se filme de referinţă ca: „Neînfricaţii“, „Drumul Oaselor“, „Iancu Jianu – Haiducul“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS