Sunt mulţi, câteva mii, şi toţi caută un loc de muncă. Generaţia „doi într-unul“, ieşită în acest an de pe băncile facultăţilor craiovene – absolvenţii cu patru ani şi cei cu trei ani prin sistemul Bologna, nu are prea multe opţiuni: fie îşi continuă studiile, fie se angajează în domenii care nu au nici o legătură cu pregătirea universitară.
Peste 2.000 de economişti au absolvit în acest an Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii din Craiova. 1.342 dintre aceştia sunt absolvenţi de patru ani şi 1.041, de trei ani. Lor li se adaugă şi aproximativ 900 de absolvenţi de la Drobeta Turnu Severin. Pe piaţa muncii au apărut în acest an peste 750 de avocaţi, 600 de absolvenţi de patru ani şi 155, de trei ani, de la o singură specializare a facultăţii. La aceste cifre mai adunăm 280 de absolvenţi de Drept de la Drobeta Turnu Severin. De la Facultatea de Litere au ieşit aproximativ 1.200 de absolvenţi, 575 cu patru ani şi 600 prin sistemul Bologna. Ei s-au bătut cu alte câteva mii de cadre didactice pentru cele 300 de posturi titularizabile scoase în acest an la concurs de Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj. Facultatea de Istorie-Filosofie- Geografie a scos în acest an peste 700 de absolvenţi, 280 cu patru ani şi 483 cu trei ani. Pe piaţa muncii au mai apărut aproximativ 500 de matematicieni, 187 cu patru ani şi 274 cu trei ani, aproape 500 de sportivi de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, 204 cu patru ani şi 286 cu trei ani. Lor li se adaugă 252 de teologi, 164 de fizicieni, 143 de chimişti, 316 horticultori, 19 ingineri mecanici, 228 de electronişti, 306 absolvenţi de automatică şi 125 de electrotehnică. În total, 8.830 de absolvenţi de patru şi trei ani. Mai adunăm alte câteva mii de la facultăţile particulare şi avem o invazie de diplome.
Continuarea studiilor, alternativa la şomaj
Continuarea studiilor rămâne cea mai bună variantă pentru miile de absolvenţi care amână un an sau doi ani confruntarea cu piaţa muncii. Mulţi se înscriu şi la a doua facultate pentru că e mai bine să fii student decât şomer.
„Angajatorii s-ar putea să facă diferenţa între cei cu patru ani şi cei cu trei ani, aşa că majoritatea aleg să urmeze cursurile unui masterat, iar numărul de masterate a crescut în acest an“, a explicat prof. univ. dr. ing. Dan Popescu, prorectorul Universităţii din Craiova. Numărul mare de absolvenţi îşi face cu greu loc pe piaţa muncii din Oltenia, iar majoritatea ajung, după câteva interviuri eşuate şi după trei luni de la terminarea facultăţii, şomeri. Se angajează apoi în domenii care nu au nici o legătură cu facultatea absolvită sau ocupă posturile celor cu studii medii. „Numai cei buni sau foarte buni reuşesc să se angajeze în domeniile pentru care s-au pregătit. Restul se reprofilează, lucrează pe posturi pentru studii medii sau pleacă în străinătate. Vorbim aici de expansiunea pieţei forţei de muncă, de investiţii în toată zona Olteniei, dar companiile multinaţionale nu caută numai absolvenţi de studii superioare, ci şi oameni pentru munca de jos.
Au mai apărut însă şi meserii noi, care sunt destul de ofertante, iar companiile care înfiinţează astfel de posturi iau o parte din absolvenţi“, a explicat Ana Coman, consultant HR din Craiova.
Meserii la modă
Studiile arată că absolvenţii sunt interesaţi de profesiile noi, cum ar fi relaţiile publice, pentru care ar opta 40% dintre tinerii ieşiţi din facultăţi. Evaluator imobiliar, asistent manager, manager financiar, manager resurse umane, analist resurse umane, expert fiscal, analist statistician, director de vânzări, lichidator de întreprinderi, secretară, agent de vânzări sau agent imobiliar sunt meserii care atrag tinerii absolvenţi. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, majoritatea locurilor vacante sunt în administraţia publică, apărare, sănătate şi asistenţă socială, agricultură, vânătoare şi silvicultură, intermedieri financiare. Potrivit Ministerului Muncii, ponderea ocupării locurilor din servicii va ajunge la 49% în 2013, în condiţiile în care în 2002 era de 34,1%. Alt sector aflat în plină expansiune, construcţiile, îşi va dubla ponderea în piaţa muncii de la 5,5% în 2005, la 10,8% în 2013.
Absolvenţi pesimişti, studii optimiste
După terminarea facultăţii, tinerii olteni sunt dezorientaţi şi pesimişti. „Este foarte greu să îţi găseşti un loc de muncă şi să ai şi un salariu care să îţi permită să te întreţii.
Nici nu mai contează dacă nu are nici o legătură cu ce ai făcut în facultate. Trebuie să ai ce face, să ai un seviciu, să nu fii şomer cu una sau mai multe diplome“, a spus Mihaela, absolventă a Facultăţii de Matematică-Informatică.
Studiile arată însă că, la nivel naţional, percepţia asupra carierei şi avansării profesionale este pozitivă. 80% dintre studenţii şi absolvenţii la nivel naţional consideră că le este mult mai uşor să avanseze în carieră, având în vedere oportunităţile din ţară, aşa cum arată un studiu realizat de Catalyst Solutions, în parteneriat cu Synergize Consulting. Absolvenţii sunt ţinta companiilor conştiente de valoarea capitalului uman, dispuse să investească pe termen lung în dezvoltarea specialiştilor.
Studiul a mai arătat că doar 50% dintre absolvenţii facultăţilor economice îşi dezvoltă o carieră pe specializarea pe care îşi termină studiile.
Există şi specializări unde oferta de joburi este foarte mare, cum ar fi finanţe-bănci, contabilitate, cibernetică economică. Mulţi tineri optează pentru meserii la modă, cum ar fi marketing, vânzări, resurse umane, publicitate şi relaţii publice, finanţe-contabilitate şi consultanţă. Cele mai căutate domenii pentru cei cu studii tehnice sunt IT software şi telecomunicaţii.
Tinerii se angajează on line
Firmele îşi irosesc banii pentru anunţuri de angajare publicate în presa scrisă, pentru că 80% dintre absolvenţii de facultate caută joburi doar on line, aşa cum arată un studiu recent realizat de Reed Employment. Doar 3% dintre absolvenţi caută un loc de muncă în anunţurile din ziare, 57% dintre tineri documentându-se pe internet despre companiile unde se prezintă la interviu. 9% dintre absolvenţi nu fac nici o căutare on line înainte de interviuri.
