Cine nu a auzit de uleiul Bunica, de berea Golden Brau, de margarina Wiesana, de pâinea Pan Group, Vel Pitar, Boromir, de biscuiţii Salatini. Mulţi cunosc şi îngheţata Top Gel, ketchupul Tomi, uleiul Olpo. Toate sunt branduri din Oltenia, care au căpătat notorietate pe plan regional, naţional sau internaţional.
O serie de mărci „născute şi crescute“ în Oltenia s-au detaşat în decursul ultimilor ani, pe o piaţă din ce în ce mai competitivă. În condiţii de concurenţă acerbă şi fără investiţii de capital de amploare, orice produs, oricât de bun ar fi, nu-şi poate croi drum către succes. S-au detaşat, de-a lungul ultimilor zece ani, mărci fabricate în Dolj şi Vâlcea. Astăzi vom evidenţia cele mai importante branduri din Dolj care au apărut în domeniul alimentar şi care au depăşit stadiul de mărci locale, fiind recunoscute la nivel naţional sau chiar internaţional. Toate produsele prezentate au o istorie importantă, iar companiile producătoare au contribuit la îngroşarea PIB-ului judeţului. Unele dintre ele s-au aflat la un pas de eşec în evoluţia lor, altele au devenit succese imediat de la demararea procesului de producţie.
Untdelemn de la Bunica
Uleiul Bunica (Untdelemn de la Bunica, pe numele său întreg) este folosit aproape în fiecare gospodărie. Brandul, originar din comuna Podari, de lângă Craiova, a ajuns în primele trei pe ţară, după cum afirmă directoarea de vânzări şi marketing a Cargill Oil România, Angela Dinu. Totul a început la Podari în anul 1999. A fost mai întâi producţia de margarină, apoi s-a creat o rafinărie. În septembrie 1999, s-a înfiinţat prima marcă de ulei numită „Sonnen Blumenhol“, iar în primele zile de la demararea producţiei s-au vândut 700.000 de sticle de un litru, potrivit datelor prezentate de actuala companie Cargill Oil. După trei luni, vânzările au scăzut drastic, iar echipa de antreprenori a decis că trebuia să fie schimbat numele mărcii. Specialiştii au propus iniţial să se numească „Untdelemn de la Mamaia“, dar cuvântul „mamaia“ nu era aproape de consumator, nu-l reprezenta. Aşa a apărut „Bunica“. În primii ani de producţie, Bunica a cucerit piaţa locală. În 2005, fabrica de ulei de la Podari a fost achiziţionată de grupul Cargill – companie cu acţionariat majoritar american, recunoscută pe plan mondial în domeniul pieţei cerealelor, şi nu numai. Uleiul Bunica s-a dezvoltat treptat, iar în prezent brandul are distribuţie naţională. Deşi refuză să precizeze cota de piaţă actuală şi cantitatea zilnică de ulei produsă la Podari, din raţiuni comerciale, compania Cargill spune că brandul Bunica evoluează de la an la an atât calitativ, cât şi cantitativ. „Creşterea o punem pe seama programelor de comunicare, a investiţiilor în procesul tehnologic şi a inovaţiilor atât pe partea de ambalaje, cât şi a formulei produselor. Untdelemn de la Bunica continuă să rămână un produs natural, cu un ambalaj ce asigură o manipulare şi depozitare eficiente, dar oferă şi o formulă specială (…) atunci când ne referim la uleiul pentru prăjit“, a precizat, pentru GdS, managerul de vânzări şi marketing al Cargill Oil România, Angela Dinu. Pe diverse paliere, Untdelemn de la Bunica este la concurenţă cu Unisol şi Floriol, pe segmentul „private label“, dar şi cu altă marcă locală, uleiul Olpo, pe segmentul „economic“, afirmă conducerea companiei. Olpo a apărut prin îmbinarea primelor două litere din cuvintele Oltenia – Podari, iar acum este un brand local, concurent cu celelalte mărci fabricate lângă Craiova.
Wiesana nu se mai fabrică în Bănie
Margarina Wiesana la pachet sau la caserole este încă o marcă născută în Craiova. Iniţial importată din Germania în 1994, apoi produsă la Craiova din 1995 de firma Topway Industries, Wiesana a depăşit toate problemele întâmpinate de companie. În anul 2002, fabrica Topway a fost cumpărată de grupul norvegian Orkla Foods. Informaţiile date publicităţii de companie arată că producţia de margarină de retail s-a transferat la Bucureşti, în timp ce la Craiova s-a mutat fabricarea întregii cantităţi de margarină industrială. De aproximativ doi ani, margarina Wiesana nu se mai fabrică în Craiova. „După preluarea Brinkers (Bucureşti – n.r.), în vederea eficientizării producţiei şi a alinierii produselor la legislaţia europeană, a avut loc un transfer de activitate legată de margarina retail de la Craiova la Bucureşti, în timp ce producţia de margarină industrială a continuat şi s-a dezvoltat la fabrica din Craiova, preluând şi volumele care se produceau anterior la fabrica Brinkers din Bucureşti“, a declarat pentru GdS Manuela Banu, managing director al Orkla Foods România.
Deşi nu mai putem spune că mai este o marcă din Oltenia, ci doar că e de origine din această zonă a ţării, Wiesana a fost relansată pe piaţă la începutul anului. „În februarie 2008, Orkla a relansat margarina Wiesana atât la nivel de ambalaje, cât şi ca producţie“, a precizat Manuela Banu, managing director. Ketchupul Tomi, produs tot la Craiova, contează pe piaţa de profil în special în ultimii ani. Marca a fost fabricată pentru prima dată în anul 1997 şi de atunci a cunoscut o dezvoltare continuă. În ultimii doi ani, compania Orkla Foods România SA a trecut prin perioade dificile în ceea ce priveşte businessul din România. Potrivit Ministerului Economiei şi Finanţelor, Orkla Foods a înregistrat, în 2006, o pierdere netă de aproape 15 milioane de lei.
50 de tone de îngheţată Top Gel pe zi
Alt brand care şi-a câştigat un loc de top pe piaţă este îngheţata Top Gel. Ieftină şi bună, ea a prins la toate categoriile de consumatori. Iniţial produsă în Craiova, fabrica s-a mutat în imediata apropiere a oraşului, în comuna Cârcea. Ultramodernă şi utilată după ultimele standarde, ea produce zilnic, în perioada de vârf, 50-60 de tone de îngheţată de diverse sortimente. Compania oltenească, la care acţionari sunt doi craioveni, s-a lansat puternic pe piaţă cu un produs simplu, cunoscut de consumatori sub numele de vafă, fabricată acum în tone pe zi. „Vafa este produsul tradiţional care a consacrat numele Top Gel. Am fost primii care am produs acest gen de îngheţată, iar acum vafa Top Gel a devenit un produs naţional“, a spus managerul general al companiei craiovene, Adrian Asan.
Alt produs care se produce şi se vinde în cantităţi industriale este îngheţata la cornet, în diverse sortimente. Din informaţiile furnizate de companie, cota de piaţă a Top Gel pe anul 2007, la nivel naţional, a fost de 15%, la o cifră de afaceri de 11,35 milioane de euro. Pentru 2008, îngheţata autohtonă tinde către 20% cotă de piaţă. Marca Top Gel a câştigat teren datorită marketingului: se orientează vânzările către magazinele mici, de la colţul blocului şi nu numai, nu neapărat în supermarketuri. Managerii mizează pe principiul că oferă clientului un produs care poate fi consumat pe stradă, la serviciu, acasă. „Politica noastră este de a merge pe comerţul tradiţional, la micii clienţi, pentru că, din experienţa noastră, îngheţata de impuls se pretează cel mai bine la acest gen de comerţ“, a adăugat managerul general al Top Gel.
Principalul dezavantaj în acest domeniu este că fluxul de producţie nu poate fi asigurat pe tot parcursul anului, pentru că produsul se consumă numai în sezonul cald şi foarte puţin iarna. Datele publice de pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor arată un profit în uşoară scădere în 2007 faţă de anul anterior, dar pentru că s-au făcut investiţii masive în logistică şi utilaje, au spus responsabilii companiei. Noua fabrică Top Gel de la Cârcea a „înghiţit“ investiţii de zece milioane de euro.
Alte branduri olteneşti de succes regional şi naţional, cum ar fi Golden Brau, Pan Group (cu biscuiţii Salatini), Boromir şi Vel Pitar, vor fi prezentate în ediţiile viitoare ale ziarului.
Oltcit – un brand care a scris istorie
Mărcile din Dolj care nu se mai fabrică în prezent şi-au pus amprenta pe istoria economică a judeţului. A fost odată Oltcit (Oltenia Citroen). O maşină mică, dar care a încântat clienţii ani buni atât la nivel regional, cât şi naţional. Firma mixtă româno-franceză a construit din temelii actuala fabrică de autoturisme, unde acum se găseşte a treia generaţie de producători mondiali de maşini, ce poartă numele Ford. De asemenea, deşi nu au fost concepţii olteneşti, autoturismele marca Daewoo au făcut istorie în Craiova. Coreenii de la Daewoo au avut cel mai mare succes cu brandul Matiz, supranumit „micul gigant“, care nu se mai produce de câteva luni, dar care a făcut valuri în România. Fabricantul de autoturisme a reuşit să vândă românilor 123.000 de Matizuri, în numai câţiva ani.
