Unde investim avantajos

Ce este mai rentabil în prezent: un depozit bancar, un fond de investiţii sau o asigurare cu acumulare de capital şi cu o componentă de protecţie? Analiza s-a făcut în funcţie de gradul de risc şi de dobândă, respectiv de randamentele obţinute.

Există o multitudine de posibilităţi de plasare a investiţiilor, astfel încât după o perioadă de timp să obţineţi un beneficiu. GdS vă prezintă câteva repere investiţionale, doar cu titlu informativ. Aceeaşi sumă de bani disponibilă, să spunem 5.000 de lei, plasată în conturi bancare, în fonduri de investiţii şi în asigurări cu acumulare de capital aduce venituri diferite în prezent. Nu am luat în calcul plasarea economiilor în acţiuni tranzacţionate direct pe Bursa de Valori Bucureşti, din cauză că în prezent piaţa acestor valori mobiliare este în scădere dramatică, respectiv toţi indicii bursieri au fluctuaţii negative. Am procesat datele provenind de la mai mulţi jucători de profil din domeniul financiar, bancar şi de asigurări, iar rezultatele variază în funcţie de două mari criterii: gradul de risc pe care şi-l asumă persoana care investeşte şi randamentul, respectiv dobânda obţinute în urma unui plasament. Am ţinut cont de comisioanele medii practicate de bănci, fonduri şi firme de asigurări, precum şi de impozitul pe venit, calculat asupra dobânzii şi asupra randamentului obţinut.

Depozitele bancare, cele mai sigure

Dacă persoana care investeşte nu doreşte să îşi asume un grad mare de risc şi dacă mizează pe câştigurile sigure, atunci poate plasa cei 5.000 de lei economisiţi într-un depozit bancar. Să presupunem că persoana şi-a plasat astfel banii economisiţi, la o bancă, pe o perioadă de un an cu dobânda de 10% pe an (dobânda medie la depozite de mărimea celui luat drept exemplu), iar zilele acestea ar fi scadenţa. Se reţine impozitul pe dobândă – calculat ca orice impozit pe venit în cotă unică de 16% – şi care reprezintă stopaj la sursă, adică se opreşte de bancă. Se mai scade comisionul de retragere numerar, care la mai multe bănci este de 0,5% din sumă. Deci, persoana fizică a depus 5.000 de lei într-un cont bancar, iar la scadenţă i se cuvin 5.500 de lei. Scădem impozitul de 80 de lei şi comisionul băncii de 27,1 lei, iar suma cu care ar pleca acasă deponentul ar fi de 5.392,9 lei. Managerul de retail al unei bănci craiovene spune că, la suma calculată, în cazul în care clientul vrea o investiţie sigură cu un câştig cert şi cu un grad de risc scăzut ar fi avantajos să depună banii într-un depozit bancar, iar dacă îşi asumă un grad sporit de risc, respectiv cu posibilitatea de a câştiga şi mai mulţi bani, atunci economiile pot fi plasate într-un fond de investiţii.

Fondul mutual: risc mare, profit bun

Din punct de vedere al câştigului, dintre cele trei modalităţi de investire, fondurile mutuale, numite şi fonduri de investiţii, ar fi cele mai profitabile. Dar şi riscul este cel mai mare. Persoana respectivă trebuie să aibă curajul să-şi plaseze banii în asemenea instrumente. La fondurile de investiţii, poţi câştiga mai mult decât la depozite, dar poţi şi pierde, în funcţie de evoluţia pieţei. În momentul redactării acestui articol, persoana care ar fi decis să investească în fonduri mutuale cei 5.000 de lei luaţi ca exemplu ar fi avut câştigurile cele mai mari, după cum urmează. Cu precizarea că toate calculele au fost perfectate de specialişti în domeniu, care au făcut media randamentelor pe tipuri de fonduri. Dacă o persoană ar opta pentru fonduri diversificate (plasamentele se fac în acţiuni, în conturi bancare etc.), câştigul actual ar fi de 11,19%, adică 559 de lei pentru o sumă de 5.000 de lei. La câştigul respectiv se calculează impozitul de 16% şi un comision de 1,5% (o medie a mai multor comisioane practicate de fonduri). Ceea ce-i rămâne în total investitorului este suma de 5.387,5 lei. „În funcţie de aversiunea faţă de risc, persoanele care doresc obţinerea unor randamente superioare şi care înţeleg mecanismele pieţelor bursiere şi riscurile pe care le implică în astfel de pieţe pot opta doar pentru fonduri de acţiuni unde randamentul mediu în 2007 la o sumă de 5.000 de lei ar fi fost de 940 de lei“, spune specialistul în domeniu care a perfectat calculele. Scăzând impozitul şi taxele fondului, rezultă că investitorului îi mai rămân, în total, 5.703 lei. Luate individual, există fonduri care oferă în această perioadă şi randamente negative, iar indicele pe ansamblul fondurilor este negativ.

Asigurarea cu protecţie

Aceeaşi sumă de 5.000 de lei ar putea fi investită într-o asigurare cu acumulare de capital, cu factor de protecţie (o componentă de asigurare de viaţă sau de accident). La o astfel de asigurare nu se plăteşte impozit, ci se achită comisioanele firmei de asigurare (în medie, 2,5%). „La produsul principal al asigurării există o dobândă tehnică garantată, iar randamentul variază în funcţie de gradul de risc pe care şi-l asumă clientul. Randamentul se aplică la banii pe care îi investeşte în total, adică la produsul principal şi la cel de protecţie. Avantajul asigurării este că, pe lângă investire, are şi factor de protecţie“, a spus managerul unei companii de profil. Din datele furnizate de câţiva asiguratori, randamentul mediu pe ultimii trei ani este între 7,5% şi 8,5%. Calculele arată că o persoană care ar avea de ceva timp o astfel de asigurare ar câştiga între 5.240 de lei, la randamentul minim, şi 5.289 de lei la randamentul maxim, la un grad de risc ridicat. Este câştigul cel mai mic, dintre cele trei instrumente de investire prezentate. Sumele care i-ar reveni astăzi investitorului sunt uşor variabile de la un instrument la altul la randamente medii. În piaţă, fluctuaţiile sunt şi de la un fond la altul sau de la o firmă la alta de asigurări. Doar la depozitele bancare media dobânzilor este apropiată de cifra avansată în studiul nostru. Cel mai sigur câştig este cel de la bancă, iar cel mai atractiv este la fondurile de investiţii, dar cu un grad mare de risc.