Fonduri europene in valoare de milioane de euro sunt irosite in fiecare an pentru sistemele de alimentare cu apa din comunele doljene. In majoritatea localitatilor care beneficiaza in prezent de alimentare cu apa, oamenii prefera sa ia apa de la cismele decât sa plateasca apa de la robinet.
12 comune din cele 104 ale judetului beneficiaza in prezent de apa care curge prin sistemele de alimentare realizate cu fonduri europene sau guvernamentale. Alte zece proiecte de alimentare cu apa pentru care primarii au obtinut finantare externa asteapta sa fie receptionate anul acesta in mediul rural. Impinsi de la spate de autoritatile centrale si judetene, gospodarii-sefi din Dolj au decis ca e bine ca satenii sa intre in UE cu apa la robinetul din curte si s-au pus pe intocmit proiecte. Si au câstigat banii pentru a le finanta. Milioane de euro au venit in ultimii ani in judet pentru a le facilita doljenilor de la tara accesul la apa. Sumele imense cheltuite de guvern si Uniune, dar si de autoritatile locale care au fost nevoite sa cofinanteze proiectele nu i-au impresionat insa prea mult pe sateni. In prezent, putine dintre comunele care au implementat proiecte pentru alimentarea cu apa se pot lauda cu numarul de consumatori care s-au racordat la retea.
60 de case din 1.040, racordate in Dragotesti
In satul doljean Dragotesti, din comuna cu acelasi nume, lucrarile pentru alimentarea cu apa au costat 24 de miliarde de lei. Realizata prin programul SAPARD, lucrarea a fost receptionata in luna octombrie a anului trecut. Desi sistemul deserveste toate cele 1.040 de gospodarii din comuna, la retea nu s-au bransat decât 60 de familii. Primarul Dumitru Dinca a declarat ca oamenii au preferat deocamdata sa se aboneze la apa oferita de cele 62 de cismele realizate in cadrul proiectului. „Deocamdata sunt racordate 60 de case din 1.040. Acestia si-au montat apometre si platesc 20.000 de lei vechi/mc. Avem insa foarte multi oameni care prefera sa plateasca abonament pentru apa luata de la cismelele publice. Am identificat 1.600 de persoane care consuma apa de la cismelele facute tot in cadrul proiectului si platesc lunar 15.000 de lei pe cap de consumator. Am calculat pretul in functie de personalul necesar pentru intretinerea sistemului si energia electrica consumata si strângem lunar cam 23 – 26 de milioane“, a precizat primarul Dinca.
2006, anul apei gratis in Amarastii de Jos
O situatie si mai dramatica se inregistreaza in comuna Amarastii de Jos, unde, din cele 1.060 de gospodarii prin fata carora trece conducta de alimentare cu apa, nici una nu e racordata in prezent la retea. Desi primarul sustine ca ar fi vreo 20 – 30 de cereri adunate in sertar pentru bransare, probabilitatea ca sa plateasca cineva pentru a se racorda la reteaua care a costat un milion de euro este destul de mica anul acesta. Conform proiectului, constructorul a realizat si 119 cismele in comuna pentru a caror apa satenii din Amarasti nu platesc in prezent nici un ban. „In contract e stipulat faptul ca, in anul in care se receptioneaza lucrarea, apa de la cismele e platita de la bugetul local. Oricum, avem vreo 20 – 30 de cereri venite de când s-a receptionat lucrarea, din ianuarie“, a precizat edilul-sef Ion Dinu.
80% din gospodariile din Desa au apa la robinet
Povestea sistemului de alimentare cu apa din cele doua comune se repeta in majoritatea localitatilor unde a fost contractata o astfel de lucrare. Ca in cazul oricarei reguli, exista insa si exceptii. Conform primarului din comuna Desa, Petre Dorobantu, la reteaua de peste 750.000 de dolari care alimenteaza comuna s-au racordat 1.100 din cele 1.280 de gospodarii.
„Cred ca 80% din familiile din comuna si-au facut baie in casa si de aceea au tinut sa se racordeze la retea. In plus, apa din pânza freatica de suprafata este plina de nitriti si nitrati si oamenii nu puteau consuma in continuare aceasta apa“, a spus Petre Dorobantu.
Costurile bransarii la retea
Banii pe care satenii trebuie sa-i scoata din buzunar pentru a se bransa la reteaua de alimentare cu apa difera in functie de comuna. De exemplu, in Desa, locuitorii si-au achizitionat pe cont propriu materialele necesare racordarii la retea si au platit numai 1,1 milioane manopera, care e facuta de un angajat al primariei. La Dragotesti, oamenii au platit pentru bransare sase milioane de lei vechi, suma in care au fost incluse si materialele folosite de firma care a realizat operatiunea. Unele sisteme de alimentare cu apa nu permit bransarea consumatorilor imediat dupa receptia lucrarii si analiza apei. In cazul proiectelor câstigate prin HG nr. 687/1997, oamenii sunt nevoiti sa astepte, conform contractului, trei luni de la receptie pentru a se putea racorda la retea.
