In timp ce din depozitele bancare se poate câstiga 7,8-8% pe an din valoarea investitiei, rata anuala de crestere a unui fond de investitii poate fi si de 60%. Riscurile investitiilor intr-un fond mutual sunt insa pe masura.
Prabusirea spectaculoasa a Fondului National de Investitii (FNI) in 1999-2000 a descurajat multa lume sa mai investeasca in fondurile mutuale. Dar la fel de multa lume a investit atunci in acest fond, câstigând sume fabuloase. Dincolo de ceea ce s-a intâmplat, un lucru este verificat: câstigurile prin plasamente intr-un fond de investitii pot fi intr-adevar foarte mari si fara sa duca neaparat la falimentul acestui gen de afacere. O dovedesc ratele de crestere anuala a fondurilor de investitii care functioneaza in prezent in România. Cei care doresc sa isi investeasca economiile in acest gen de plasamente trebuie insa sa stie ca si riscurile sunt pe masura câstigurilor. Un fond mutual este un instrument de investitie colectiv, din care un numar mare de investitori individuali detin câte o parte relativ mica si limitata prin lege. Fondul strânge bani de la mai multe persoane si ii investeste in diverse instrumente ale pietelor financiar-bancare si de capital (depozite bancare, actiuni etc.). Fondul obtine venituri din dividendele si din câstigurile de capital la actiunile depuse, cât si din dobânzile la depozitele bancare sau la obligatiunile guvernamentale si certificatele de trezorerie. Ulterior, aceste venituri sunt reinvestite si aduc, la rândul lor, un profit aditional. In România exista in prezent 29 de fonduri de investitii, fiecare dintre ele apelând, in diferite proportii, la mai multe intrumente financiare. Specialistii recomanda potentialilor investitori ca inainte de a face un plasament sa aleaga o politica orientata pe termen lung care sa asigure nu cel mai mare câstig posibil, ci atingerea obiectivelor personale. Cel mai mare risc intr-o asemenea investitie este pierderea intregii sume depuse, mai ales ca investitia nu este garantata de stat. Pentru a face o investitie, este indicata urmarirea evolutiei fondurilor comparate pe parcursul unei perioade mai mari (cel putin câteva luni). Trebuie urmarita si structura activelor, adica in ce sunt plasate resursele atrase ale fondului, intrucât acestea au un risc si potential de câstig substantial diferite. Cel mai important factor este performanta (randamentul fondului), corelata cu obiectivele de investitii si cu riscul fondului (deci cu structura activelor). Performanta trebuie sa fie cât mai stabila si se compara cu a fondurilor de acelasi tip.
Dobânzi cu o singura cifra
In timp ce dobânzile la depozitele bancare nu depasesc 7,8-8% pe an, câstigurile obtinute prin fondurile mutuale de investitii pot ajunge in unele cazuri sa depaseasca 60% din valoarea investitiei. Iata si câteva exemple in ce priveste bancile. Bancpost ofera persoanelor fizice posibilitatea de a câstiga o dobânda anuala cuprinsa intre 4,5% si 5,5% pentru depozitele in lei, cu termen la o luna, respectiv 12 luni. Suma minima pentru un astfel de depozit este de 3.000.000 de lei vechi. La Banca Tiriac, dobânzile anuale sunt de 5,3-6,5%, pentru depozite cu termen la o luna, respectiv 12 luni. Suma minima care trebuie investita este de zece milioane de lei vechi. La BCR, dobânda poate ajunge la 7,5% – pentru depozitele in lei cu termen la 12 luni, iar la Banca Transilvania – la 7,75% – pentru depozitele la 12 luni. Pentru ambele banci, suma minima a depozitului este de un milion de lei vechi. Spre deosebire de banci, rata de crestere a fondurilor de investitii poate fi impresionanta, cu toate ca pe anul in curs majoritatea inregistreaza deocamdata cotatii negative.
Fondurile, pe trend descrescator
Specialistii spun insa ca evaluarea performantelor unui fond de catre un potential investitor trebuie facuta pe o perioada mai mare. Spre exemplu, fondul BCR Dinnamic (diversificat) are pe 2006 o variatie de -2,85%. Cea mai mare variatie a fost inregistrata in anul 2004, când a crescut cu 39,65%. BT Clasic are pe anul in curs o variatie de -1,63%. La Intercaptital (actiuni) variatia este de -8,44%. Cea mai mare crestere s-a inregistrat in 2004, când aceasta a fost de 47,06%. Alt fond care investeste pe piata de capital este Napoca, unde variatia pe anul in curs este si ea negativa (-8,70%). Cea mai mare crestere s-a inregistrat in 2004, si anume 61,29%. Alte fonduri care investesc pe piata de capital sunt KD Maximus (-6,35% pe anul in curs, dar cu crestere de 23,99% pe 2005) si Omninvest (-6,77% pe 2006, dar cu o crestere de 54,16% in 2005). Pe anul 2006, singurele fonduri care au variatii pozitive par cele cu venit fix si cele monetare. Spre exemplu, la Fortuna Gold variatia este de 1,97%, iar la Vanguard Protector – 1,80%. Stabilo (fond monetar) are si el o crestere de 2,27%. Evident, acestea sunt performantele aproape de jumatatea anului, situatia poate deveni pozitiva la sfârsit. Cel putin din aceste cifre se poate desprinde ideea ca fondurile cu venit fix si cele monetare ar fi cele mai profitabile. Analizând insa situatiile din anii anteriori, se poate constata ca fondurile diversificate si pe actiuni au avut cresteri mai importante. Marele risc este ca investitiile nu sunt garantate.
In consecinta, asa cum câstigurile se pot dubla sau tripla intr-un an, tot asa ele se pot pierde daca societatea care administreaza fondul de investitii are un management defectuos.
Ce este un fond mutual
Un fond mutual este un instrument de investitie colectiv, din care un numar mare de investitori individuali detin câte o parte relativ mica si limitata prin lege. Fondul strânge bani de la mai multe persoane si ii investeste in diverse instrumente ale pietelor financiar-bancare si de capital (depozite bancare, actiuni etc.). Astfel, fondul obtine venituri din dividendele si din câstigurile de capital la actiunile depuse, cât si din dobânzile la depozitele bancare sau la obligatiunile guvernamentale si certificatele de trezorerie. Ulterior, aceste venituri sunt reinvestite si aduc, la rândul lor, un profit aditional.
