„Bătrâna Doamnă“ a arhitecturii craiovene, Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, cunoscută craiovenilor sub numele de Casa Băniei, reprezintă un reper de importanţă culturală majoră pentru zona istorică a Olteniei, pentru administrația județeană, pentru instituțiile muzeale etnografice regionale și naționale, dar, mai ales, o atracție de excepție pentru publicul larg din țară și din străinătate. Fiind cea mai veche construcţie civilă din Craiova, istoricul ei se confundă cu trecutul tumultuos al Craiovei, începând cu sfârșitul secolului al XV-lea, când Boierii Craiovești au construit acest monument de arhitectură medievală pentru a funcționa ca instituție administrativă a Olteniei, și a continuat cu refacerea din anul 1699, de către Constantin Brâncoveanu, domnitor al Ţării Româneşti, imobilul găzduind diferite instituţii publice: şcoală de copişti, Tribunalul Craiova (1896 – 1914), Liceul „Fraţii Buzeşti“, Seminarul Teologic și Arhivele Statului.
Din anul 1933 și până în anul 1948, Casa Băniei a devenit sediul Muzeului Olteniei, pentru ca, din anul 1966, vechiul monument de arhitectură brâncovenească să găzduiască, până în prezent, Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei.
Importanța potențialului patrimonial și arhitectural al Casei Băniei, prin semnificația sa istorico-socială, a determinat Consiliul Județean Dolj să demareze ample lucrări de restaurare a infrastructurii imobilului și de amenajare a expozițiilor permanente care să valorifice patrimoniul cultural deținut. Astfel, Consiliul Județean Dolj a investit în perioada iulie 2006 – decembrie 2008 suma de 572.977 de euro pentru restaurarea imobilului, conservând atât stilul arhitectural brâncovenesc, caracteristic construcției, cât și stilul arhitectural arhaic, medieval, din vechile pivnițe, ce datează din vremea construcției inițiale, a Boierilor Craiovești. De asemenea, autoritatea județeană a investit, în perioada 2008 – 2010, suma de 373.046 de euro în amenajarea spațiilor expoziționale, lucru care a făcut posibilă expunerea a peste 2.000 de obiecte de patrimoniu cultural muzeal de o valoare inestimabilă, din cele peste 13.000 de piese deținute de Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, printre care amintim cele mai importante colecţii: colecţia Maria Tănase, C.S. Nicolăescu Plopşor, Ştefan Ciuceanu (fondatorul Muzeului Olteniei), Marieta şi Ştefan Jianu (colecție ce cuprinde icoane pe sticlă din Ardeal, Banat, Maramureş și Şcheii Braşovului). „Această inițiativă vine să întregească o suită de proiecte realizate în beneficiul publicului din toată Oltenia, Consiliul Județean Dolj reușind în acest fel să închidă un ciclu investițional demarat în urmă cu zece ani și care a cuprins consolidarea și restaurarea unor clădiri cu un bogat trecut, imobilul Secției de Istorie-Arheologie și Casa Băniei, construirea unui nou sediu pentru depozite, spații administrative și Laboratorul de Restaurare, dar și amenajarea expozițiilor pentru toate cele trei secții ale Muzeului Olteniei“, a spus Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
Discursul muzeal propus de specialiștii Secției de Etnografie este structurat pe teme reprezentative pentru zona Olteniei. „La demisol avem o reprezentare specifică a «Facerii Pâinii», în fapt, o narație muzeologică ce surprinde una dintre ocupațiile preeminente ale Olteniei: cultivarea grâului, dar și valoarea funcțională și spiritual-rituală a pâinii. Câteva artefacte relevă însemnătatea acestei culturi: plugul tras de două-trei perechi de boi, moara cu ciutură, vatra casei, râșnițe sau colaci rituali și de nuntă, ursitori etc. La etaj, publicul va putea admira expoziția permanentă intitulată „Ritmurile Vieții“, un discurs muzeologic prefigurat prin două axe simbolice, una temporală și alta spațială. Din această perspectivă expozițională, publicul se întâlnește cu o mare diversitate a ceramicii olteneşti, cu atelierul de cojocărit, alaiul de nuntă oltenească, obiecte religioase de factură ţărănească: icoane pe sticlă, scoarţe şi chilimuri olteneşti“, afirmă managerul Muzeului Olteniei, dr. Florin Ridiche.
Fiind racordată la tot ce înseamnă noutate în discursul muzeologic, în cadrul Secției de Etnografie a fost amenajat un spaţiu interactiv dedicat copiilor, unde se derulează permanent ateliere meșteșugărești, de creație: pictură icoane pe sticlă, pictură icoane pe lemn, bijuterii hand-made, sculptură în lemn, constituind-se astfel cadrul optim pentru asigurarea transferului valorilor tradiționale spre generațiile tinere.
Secția de Etnografie a instituției muzeale craiovene valorizează arta populară românească, cu specificitățile ei zonale, ce se regăsesc deplin în originalitate, rafinament cromatic, complexitatea și varietatea motivelor decorative realizate pe scoarțele și covoarele oltenești, în carpetele, căpătâiele, fețele de pernă, ștergarele, maramele și costumele lucrate cu migală și mult talent de țărăncile oltence.
În coordonarea Secției de Etnografie funcționează și Magazinul de Artă Tradițională, în fapt, o expoziție cu vânzare ce cuprinde o gamă diversificată a artei și creației populare, de la costume populare la ceramică, unelte de bucătărie, textile, împletituri, ouă încondeiate, icoane pe lemn și sticlă, scoarțe/covoare țărănești, piese de port. Descoperi în acest spațiu identitar ceramica smălțuită și nesmălțuită, provenind din centre încă active ale olăritului din Oltenia (Horezu – Vâlcea, Oboga – Olt, Șișești – Mehedinți, Vlădești – Vâlcea, Româna – Olt etc.), din Harghita și Covasna, din Suceava, obiecte de artă și utilitare, sculptate în lemn (furci, scaune din lemn, măsuțe, linguri, blaturi, tocătoare, tacâmuri din lemn, blide și blidare, cruci).
