Bogdan Uță, omul care dă viață saxofonului

bogdan uta


Este, cu siguranță, cel mai cunoscut saxofonist din oraș și unul dintre cei mai apreciați muzicieni ai scenei muzicale locale. Solist instrumentist al Filarmonicii Oltenia, dar și fondator și membru al îndrăgitei trupe Casual Band, Bogdan Uță povestește mereu cu drag despre iubirea pentru muzică și despre lucrurile care îi marchează parcursul. Între concerte, Bogdan și-a făcut timp să ne răspundă la câteva întrebări despre pasiunea și meseria sa.

– Cum a fost întâlnirea ta cu muzica și de ce ai ales saxofonul?
– M-am născut într-o familie de muzicieni: tata și fratele său – saxofonist de jazz, mama a studiat canto și flaut în cadrul Liceului de Artă din Craiova și a fost angajată și în Corul Filarmonicii Oltenia. Unchiul din partea mamei și ambii bunici, de asemenea, au fost muzicieni. Am ales să încep studiul saxofonului la sfârșitul anului 2006, din pasiune pentru muzica pe care o interpretau tatăl și unchiul meu.

– Cum a fost parcursul tău muzical?
– Am început cu studiul pianului prin clasa a treia și în doi ani, până când m-am înscris la Liceul de Artă și am început studiul clarinetului, am obținut două premii la Cântarea României la pian. Apoi am fost student la Facultatea din Brașov la clasa de clarinet a maestrului Dan Avramovici. În perioada liceului și a studenției, am obținut 16 premii naționale și internaționale. În calitate de clarinet principal, am făcut parte din Orchestra Simfonică Națională din Liban și „Caffe Concerto Strauss“ din Veneția, alături de maestrul Christian Pintilie. Din 2001, sunt solist instrumentist în cadrul Orchestrei Filarmonicii Oltenia. În postura de saxofonist, am făcut parte din „MTC Band“, în Antalia, și din „The Lebanese Big Band“, în Beirut.

– Care a fost cel mai greu moment din cariera ta?
– Cel mai greu moment a fost când am început să cânt în cadrul orchestrei de cameră „Caffe Concerto Strauss“. Mi s-au pus în brațe patru mape a 100 și ceva de partituri fiecare, majoritatea în transpoziție (tonalități diferite în raport cu clarinetul – n.r.), pe care trebuia să le cânt începând cu a doua zi. Acolo am primit „vaccinul muzical“ de la maestrul Christian Pintilie. Însă, în scurt timp, a devenit plăcere ceea ce făceam!

– Care e povestea Casual Band? Cum și când s-a întâmplat?
– Povestea Casual Band s-a născut în vara anului 2013, din dorința de a cânta live alături de tobe, chitări, bas, clape, căci mă săturasem de negative (backing tracks). Așa că, la scurt timp de la nașterea fiului meu, Ștefan-Bogdan (6 octombrie), pe 17 octombrie 2013 a avut loc primul concert Casual Band.

– Ce îți oferă cea mai mare satisfacție ca artist?
– Cântatul în fața publicului, interacțiunea cu el, nu se compară cu nimic! Vinerea, pe scena Filarmonicii Oltenia, am ocazia sa cânt alături de colegii mei din orchestra simfonică și de dirijorul invitat. Mesajul muzical din această postură este unul deosebit, întrucât vestimentația, partitura, sala de concerte impun o anume aură de respect. Respect pentru public și respect pentru actul artistic. Concertele în cadrul Casual Band au o emoție aparte. Este un sentiment „casual“!


Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de luni, 25 septembrie 2017

Top