Robăneşti, comuna care mizează pe tineri şi pe investitori

Costin-Ionuţ Ştefănescu,
primarul comunei Robăneşti
Costin-Ionuţ Ştefănescu, primarul comunei Robăneşti

Ca toate localităţile rurale din România, comuna Robăneşti se confruntă cu un fenomen demografic îngrijorător – îmbătrânirea populaţiei. În momentul de faţă, comuna numără aproximativ 2.500 de locuitori. Plecarea tinerilor fie spre oraş, fie în străinătate şi scăderea natalităţii sunt câteva dintre cauzele acestui fenomen. „Oricine poate observa acest lucru, dar un primar trebuie nu doar să constate că există o problemă, ci şi să acţioneze pentru a o rezolva“, spune primarul comunei, Costin-Ionuţ Ştefănescu. Este tânăr şi a venit în fruntea primăriei din ambiţia de a nu lăsa localitatea să se piardă, cu atât mai mult cu cât are un potenţial foarte bun: „Suntem la 20 de kilometri de Craiova, ceea ce înseamnă că putem deveni opţiune serioasă pentru cei care vor să îşi caute un loc unde să se aşeze, în care să îmbine avantajele vieţii din mediul rural – aer curat, linişte – cu apropierea unei mari localităţi urbane. Ştiu că nu este uşor, şi de aceea am gândit o soluţie care, cred eu, va da roade“. Mai exact, primarul intenţionează să ofere câte o vatră de 500 de metri pătraţi pentru fiecare pereche de tineri care se căsătoreşte şi se stabileşte în Robăneşti. „Pot să fie de oriunde. Dacă decid să îşi întemeieze aici o familie, îi primim cu braţele deschise“, spune Costin-Ionuţ Ştefănescu, apoi face un calcul rapid. „Gândiţi-vă că 500 de metri pătraţi undeva lângă Craiova nu îi poţi cumpăra cu mai puţin de 5.000 de euro. Or, cu banii ăştia îţi ridici două camere, o baie şi o bucătărie“. Proiectul nu este doar la stadiul de idee. În momentul de faţă se lucrează la cadastrarea conform programului naţional. Deja s-a realizat planul cadastral pentru patru tarlale. La finalul acestei operaţiuni se va trece la implementarea propriu-zisă a planului. Vor fi identificate terenurile disponibile şi vor fi parcelate pentru a putea fi oferite tinerilor care doresc să se stabilească aici.
Lucrurile nu se opresc însă aici. Edilii comunei fac eforturi pentru a creşte gradul de atractivitate a localităţii, prin oferirea de condiţii similiare cu cele din mediul urban. Comuna Robăneşti are în componenţă şase sate – Robăneşti de Sus, Robăneşti de Jos, Bojoiu, Golfin, Lăcriţa Mare şi Lăcriţa Mică. Toate localităţile au deja alimentare cu apă potabilă şi este depus un proiect cu finanţare guvernamentală pentru introducerea canalizării. De asemenea, reabilitarea reţelei de drumuri este şi ea o prioritate. În momentul de faţă se lucrează la modernizarea a 7 km din drumurile de exploataţie agricolă. Este un pas important deoarece în acest fel utilajele agricole vor circula pe aceste rute, protejând drumurile din comună. În paralel se află depuse diferite proiecte pentru modernizarea drumurilor dintre sate. Scopul final este ca toate cele şase sate să fie legate între ele prin drumuri asfaltate.
Un alt proiect pe care primăria l-a implementat cu succes este asigurarea iluminatului public cu lămpi solare. Investiţia totală a fost de aproximativ 160.000 de lei, dar rezultatele sunt spectaculoase. „Cheltuielile pe acest sector au scăzut în mod spectaculos, reducându-se cu 70%“, spune primarul. Şi este normal să fie aşa, pentru că într-o localitate rurală iluminatul public reprezintă cea mai mare parte a costurilor cu energia electrică.
Dincolo de intenţia de a atrage tineri şi de a moderniza comuna, primarul spune că mai are în plan şi atragerea de investiţii. În momentul de faţă, economia comunei este bazată în cea mai mare parte pe agricultură. Extravilanul Robăneştiului cuprinde 5.037 de hectare de teren agricol, care este lucrat de şapte societăţi agricole care au terenul luat în arendă sau cumpărat de la oameni. „Din păcate, la noi totul se bazează pe grâu şi porumb. Rotaţia culturilor este simplă – un an grâu, altul porumb“, spune primarul. Cu toate acestea, sunt oameni care au încercat şi altceva şi există în Robăneşti culturi de afine şi de levănţică. Iar rezultatele sunt foarte bune. „Cât priveşte partea de economie nonagricolă, stăm foarte prost. De aceea ne dorim să atragem investitori. Avem ce oferi, deoarece aici sunt terenuri disponibile şi chiar hale care au aparţinut CAP-ului, care pot fi obţinute la preţuri extrem de convenabile“, spune Costin-Ionuţ Ştefănescu.



Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

25 mai 2017

Agricultură cu gust, în comuna Perişor

  Tot mai mulţi agricultori din comuna doljeană Perişor încearcă să dezvolte ferme cât mai diversificate. Gustul roadelor pământului este cu atât mai bun cu cât acestea provin din peisaje parcă rupte din poveste, în care fermele sunt ...

Sumarul ediției de joi, 25 mai 2017

Top