6.4 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateInterviuConstantin Florea, inspectorul-şef al ISU „Oltenia“: „330 de spaţii nu au autorizaţie pentru securitatea la incendiu“

Constantin Florea, inspectorul-şef al ISU „Oltenia“: „330 de spaţii nu au autorizaţie pentru securitatea la incendiu“

Constantin Florea, inspector-şef al ISU „Oltenia“ al Judeţului Dolj

Într-un interviu acordat GdS, inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia“ al Judeţului Dolj, Constantin Florea, a vorbit despre problemele cu care se confruntă instituţia pe care o conduce, dar şi despre reuşitele pe care le-a avut personalul, în 2017. Tehnica îmbătrânită şi echipamentele vechi împiedică funcţionarea la nivel maxim a angajaţilor ISU Dolj, însă inspectorul-şef speră ca în acest an să le poată înnoi. De asemenea, echipa de descarcerare a instituţiei este foarte bine pregătită, iar în acest an va participa la o competiţie mondială ce va avea loc în Africa de Sud. Problemele legate de autorizaţiile pentru securitatea la incendiu au continuat şi anul trecut în Dolj, 330 de spaţii neavând nici acum condiţiile necesare obţinerii acestui document.

GdS: Care au fost problemele cu care s-a confruntat ISU Dolj în anul 2017?
Constantin Florea: Anul 2017 a fost unul bun pentru noi. Spun acest lucru pentru că în afară de seceta care a fost în vara trecută şi în timpul căreia am avut multe incendii de vegetaţie uscată, nu am avut evenimente majore, care să necesite aplicarea codului roşu. La nivel de personal stăm destul de bine faţă de alte inspectorate. ISU Dolj are o încadrare de aproape 95%. Problema majoră cu care ne confruntăm este tehnica îmbătrânită la unele autospeciale, pentru care, în caz de defecţiune, se găsesc piese foarte greu sau de proastă calitate. Însă, am avut parte de sprijinul Consiliului Judeţean, care s-a ocupat să ne doteze cu o tehnică bună pentru a avea posibilitatea de intervenţie la toate tipurile de urgenţe.

GdS: De ce anume ar mai fi nevoie în cadrul ISU Dolj pentru ca activitatea să funcţioneze şi mai bine?
C.F.: În acest moment suntem în procedura de achiziţie a mai multor autospeciale de lucru cu apă şi spumă pentru înlocuirea celor vechi. De asemenea, vom cumpăra câteva autoscări pentru a le distribui în fiecare localitatea unde avem subunitate de intervenţie şi vom înlocui şi echipamentele învechite. De asemenea, sperăm ca anul acesta să putem înlocui şi echipamentul de protecţie individuală. Mai avem nevoie de bărci de intervenţie, utilaje şi accesorii pentru intervenţie. Toate sunt în atenţia noastră şi vom vedea ce putem să primim prin achiziţie centralizată. Pentru restul, vom încerca să accesăm fonduri europene.

GdS: Care au fost cele mai mari reuşite pe care le-a avut ISU Dolj anul trecut?
C.F.: O mare mulţumire pentru instituţia noastră este participarea la competiţia de descarcerare, care a avut loc la Târgu Mureş. Acolo am reuşit să ne calificăm la faza mondială, care se va ţine în Africa de Sud. Echipa de la Dolj s-a clasat pe locul 17 din 36, dar prima din România. Echipa noastră merită felicitări. Un alt punct important care este în atenţia noastră este pregătirea cadrelor, prin Centrul de Pregătire, înfiinţat la Detaşamentul 2, pe strada Caracal. Din cele 13 module de pregătire la nivel naţional, patru se desfăşoară la Craiova. Centrul de la noi este complet ca organigramă, cu şef de centru şi ofiţeri care sunt instructori. Ne-am dotat cu accesorii şi materiale pentru pregătirea tuturor cadrelor, ca un fel de competenţă suplimentară pentru nivelul de intervenţie al subofiţerilor operativi. În centru se desfăşoară mai multe tipuri de pregătiri precum alimentarea cu apă, modul de intervenţie în diferite situaţii, modul de folosire a maşinilor hibride, care sunt o noutate.

GdS: Sunteţi mulţumit de activitatea SMURD? Ce v-aţi mai dori pentru ca activitatea lor să se perfecţioneze?
C.F.: Colaborarea cu partea medicală a SMURD este foarte bună. În dispeceratul comun aflat în clădirea noastră lucrează un medic coordonator, doi asistenţi medicali şi un asistent SMURD, precum şi un echipaj de subofiţeri operativ, cu ofiţer de serviciu. Triajul pentru urgenţele medicale este foarte bine făcut pentru a ajunge cea mai rapidă maşină la intervenţie. În 2017 a crescut numărul solicitărilor unde a fost nevoie de SMURD. Însă, grav este că încă mai sunt cetăţeni care solicită ambulanţa SMURD doar pentru că vor să fie transportaţi la spital. Am analizat această situaţie de multe ori, pentru că există cetăţeni care încearcă să deruteze echipajele de intervenţie din cauză că aceste fapte nu sunt sancţionate. Ne dorim ca pentru anul acesta, când se va face achiziţia de ambulanţe SMURD, să completăm numărul lor la toate punctele de lucru unde avem nevoie de echipaje, dar şi să le înlocuim pe cele vechi pentru că sunt foarte uzate. Nu au existat cazuri de misiuni ratate sau din cauza personalului SMURD să se creeze alte evenimente nedorite.

GdS: Credeţi că stoparea solicitărilor nefondate se poate face prin sancţionare?
C.F.: Astfel de solicitări, din păcate, nu se fac numai la SMURD. Se fac şi la ambulanţă. Nu cred neapărat că sancţionarea este soluţia, ci educarea. Cred că cetăţenii ar trebui să conştientizeze mai mult faptul că în momentul în care solicită SMURD-ul fără un motiv real, alţi oameni poate au nevoie cu adevărat de ajutor. Educaţia unor cetăţeni încă mai lasă de dorit din acest punct de vedere.

GdS: A crescut numărul de incendii în 2017, comparativ cu 2016?
C.F.: Nu, însă s-au înmulţit acţiunile de incendiere intenţionată. Nu am avut incendii care să ne creeze probleme deosebite. În general s-a acţionat rapid, astfel că niciun incendiu nu s-a extins atât de mult încât să provoace dezastre. Am avut câteva case, două biserici şi o casă de vacanţă în Bulzeşti unde au fost incendii mai însemnate. În rest, am încercat să conştientizăm populaţia, prin toate mijloacele, cu privire la prevenirea incendiilor, iar mulţi oameni au înţeles mesajele noastre. În această perioadă, avem probleme, ca în fiecare an, din cauza faptului că oamenii nu îşi curăţă coşurile caselor. Din cauza asta se produc multe incendii. Din păcate, încă mai avem probleme şi cu oamenii care improvizează anumite instalaţii sau care lasă muncitori nespecializaţi să le monteze anumite instalaţii electrice sau pe gaz. Avem solicitări în acest sens de la cetăţenii care văd astfel de instalaţii. Chiar am avut o mulţime de controale, împreună cu alte instituţii, în urma cărora s-au luat măsurile legale.

GdS: Care a fost situaţia în legătură cu interzicerea fumatului în spaţiile publice, în 2017?
C.F.: Chiar am văzut zilele trecute că în Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova se fumează pe holuri sau în alte locuri. Legea interzice fumatul în astfel de spaţii, însă cetăţenii încă încearcă să fenteze legea. Acolo unde facem controale şi găsim nereguli dăm sancţiuni pe loc. Chiar şi acolo unde găsim resturi de ţigări sau scrumiere, pentru că e clar că nu ai ce să faci cu o scrumieră pe masă dacă este interzis fumatul. Însă, există şi cazuri în care nu se fumează chiar când ajungem noi. Eu cred că patronii sau administratorii spaţiilor respective trebuie să aibă mai mare grijă şi să respecte legea, pentru că până la urmă ei sunt sancţionaţi. Mulţi şi-au amenajat locuri speciale pentru fumat afară.

GdS: Cum stăm din punct de vedere al autorizaţiilor pentru securitatea la incendiu? Mai există spaţii care au nevoie de autorizaţie?
C.F.: Din 2006, de când a apărut Legea 307, noi am eliberat 935 de autorizaţii pentru securitatea la incendiu. În acest moment mai există 330 de spaţii fără autorizaţie. Este în transparenţă decizională modificarea acestei legi şi sperăm că se vor lămuri mai bine lucrurile legate de categoriile de construcţii care trebuie să aibă această autorizaţie. În funcţie de ce anume va fi modificat, vom pune în aplicare. Am observat că oamenii au început să înţeleagă că trebuie să intre în legalitate. În acest sens, avem de lucru foarte mult. Colegii de la avizare/autorizare chiar nu fac faţă numărului solicitărilor. Eu cred că marea problemă este la proiectare. Arhitecţii nu studiază suficient baza legală şi vin cu documente incomplete. Sunt şi cazuri în care unii obţin avizul de la noi, pe urmă obţin şi autorizaţia de construire, însă nu mai vin să ia autorizaţia pentru securitatea la incendiu. Apoi, în urma controalelor, sunt sancţionaţi. Avizul şi autorizaţia de la ISU sunt gratuite. De asemenea, oricine poate veni la noi pentri orice informaţie. Printre spaţiile care nu au această autorizaţie sunt şi şcoli şi instituţii de cultură sau monumente istorice. Unele dintre acestea nici nu vor putea obţine autorizaţia pentru că sunt foarte vechi clădările şi nu se mai pot pune la punct. S-au dat foarte multe amenzi pentru nerespectarea condiţiilor legate de securitatea la incendiu.

GdS: Ce vă propuneţi pentru 2018 şi care sunt cele mai importante obiective pe care vreţi să le atingeţi?
C.F.: Pentru 2018 avem planuri mari. Am obţinut prin fondurile de la IGSU construirea unui garaj din izopan la Detaşamentul 2, pentru adăpostirea autospecialelor. În perioada următoare se va da în folosinţă încă un garaj cu patru locuri, tot la Detaşamentul 2. Am primit fonduri pentru anveloparea clădirii aceluiaşi detaşament. De asemenea, se va mai construi de la zero o subunitate de pompieri, în zona Aeroportului din Craiova. Va fi o subunitate modernă, probabil cea mai frumoasă din ţară. Mai avem un proiect care a trecut de prima fază şi sperăm să ne dotăm cu autospeciale de intervenţie speciale pentru vegetaţie uscată şi mirişti, ca să nu mai fie nevoie să intrăm cu autospeciale de milioane de euro şi să le distrugem pe terenuri accidentate. Vrem să achiziţionăm nişte saci stingători care să fie purtaţi în spate de servanţii-pompieri şi să poată să stingă de la distanţă flăcările. De asemenea, ne-am dori să schimbăm tot echipamentul de intervenţie şi echipamentul individual de protecţie pentru tot personalul. Ne mai dorim să facem o figură frumoasă cu echipa de descarcerare în Africa de Sud şi să putem moderniza centrul de pregătire. Însă, cel mai mult ne dorim ca zona noastră să fie ferită de evenimente neplăcute majore, care să creeze victime omeneşti şi pagube materiale.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS