Sorin Dumitrașcu, fost director al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor: Bugetul Penitenciarelor a fost redus cu 30 de milioane de euro

image-2016-07-13-21154890-46-sorin-dumitrascu

Bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a fost redus cu aproximativ 30 de milioane de euro, în 2017, de guvernul Grindeanu, iar un memorandum semnat de guvern în 2016 prin care se alocau 740,23 milioane de euro pentru modernizarea penitenciarelor nu este aplicat, spune într-un interviu pentru HotNews.ro Sorin Dumitraşcu (foto), fost director al ANP, în prezent expert în penitenciare în programe europene. El vorbeşte despre apropiata decizie-pilot a CEDO privind condiţiile din penitenciare şi despre experienţa altor state: Italia, care a luat măsuri de clemenţă pentru deţinuţi, a cunoscut o triplare a numărului infracţiunilor imediat după această decizie.

Rep: Ce a făcut guvernul Grindeanu de la instalare pentru a ameliora situaţia din închisori? Bugetul alocat penitenciarelor este mai mare sau mai mic comparativ cu alţi ani?

Sorin Dumitraşcu: Concret, nimic pozitiv. În pofida faptului că supraglomerarea şi condiţiile dificile din penitenciare au fost şi sunt folosite ca argumente în promovarea unor proiecte de amnistie şi graţiere, guvernul nu face nimic pentru a remedia această situaţie. În 2017, bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a fost redus cu aproximativ 30 de milioane de euro, suma care – potrivit estimărilor ANP – ar fi fost suficientă pentru modernizarea a aproximativ 11.000 de locuri de cazare pentru deţinuţi.

Mai mult, Memorandumul semnat de către guvernul României în aprilie 2016 prin care se alocau 740,23 milioane de euro pentru modernizarea penitenciarelor până în 2023 nu este aplicat, deşi implementarea acestuia ar fi constituit premisele evitării unei hotărâri pilot din partea CEDO. Actualul guvern a anunţat, e drept, modernizarea a două – patru penitenciare şi a unui număr de locuri de detenţie. Însă, concret, nu s-a întâmplat nimic pozitiv, ci dimpotrivă. N-a început nici o lucrare de anvergură de reparaţii capitale.

Rep: Dacă CEDO va pronunţa o decizie pilot împotriva României din cauza condiţiilor din penitenciare, cine se face vinovat de această situaţie? Cine sunt principalii răspunzători?

Sorin Dumitraşcu: Efectele unei decizii pilot sunt cele cunoscute: CEDO nu va mai judeca plângeri privind condiţiile de detenţie până când România nu va demonstra că face eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare. Acesta a fost, de alt­fel, şi motivul pentru care în 2016 s-a aprobat un plan multianual de investiţii în infrastructura penitenciarelor. La acea vreme, CEDO a acceptat planurile de modernizare, iar implementarea acestora ar fi dus la evitarea unei decizii pilot împotriva României. Însă, acest lucru nu s-a întâmplat, efortul politic fiind canalizat către o lege de graţiere.

Vinovaţi sunt miniştrii justiţiei, care – indiferent de culoarea politică – au ignorat de-a lungul timpului situaţia precară a penitenciarelor sub pretextul lipsei de resurse şi al existenţei unor alte priorităţi. În 2012, CEDO – pronunţându-se în cauza Stanciu contra României – a avertizat deja că această stare de fapt nu mai poate să continue şi că va urma o hotărâre pilot. Putem deci considera că ocupanţii fotoliului de ministru al justiţiei de după momentul 2012 se fac în mod direct responsabili în cazul în care va fi pronunţată decizia.

Rep: S-a tot vorbit de faptul că o eventuală condamnare vine la pachet cu o amendă de 80 de milioane de euro pe an. Ce va însemna, de fapt, o decizie pilot, care sunt efectele imediate?

Sorin Dumitraşcu: O eventuală decizie pilot nu vine la pachet cu o amendă de 80 de milioane de euro pe an. CEDO nu poate aplica amenzi statelor membre. În cazuri punctuale sunt stabilite despăgubiri, însă CEDO nu poate aplica o amendă. Decizia pilot va avea drept efect întreruperea judecării cauzelor care se referă la condiţii de detenţie, şi transmiterea către guvern a unui set de recomandări de a căror aplicare va fi condiţionată reluarea judecării cauzelor. S-a întâmplat în trecut în materie de retrocedare, iar CEDO a suspendat judecarea acestui tip de cauze până la rezolvarea problemei. Nu se va aplica deci nici o amendă. Această aşa-zisă amendă a fost inventată de către un fost ministru al justiţiei care, cel mai probabil, n-a înţeles exact cum funcţionează mecanismul CEDO. O minimă verificare ar fi demonstrat că CEDO nu dă amenzi în pauşal, ci aplică despăgubiri individuale. Adevărul este că din 1990 şi până în prezent media despăgubirilor plătite pentru condiţii de detenţie nu a depăşit valoarea de 130.000 de euro pe an, conform cifrelor furnizate de către Ministerul Justiţiei.

Este adevărat însă că, din 2016, de când ministrul Prună a început această campanie prograţiere preluată de către actualul guvern încă de la instalare, numărul acestor plângeri a explodat pe fondul utilizării acestei informaţii eronate de către mass-media şi de către oameni politici care susţin deschis măsuri precum amnistia şi graţierea. Astfel că, la finalul anului 2016, despăgubirile dictate împotriva României se ridică la peste 4 milioane de euro, în condiţiile în care din 1990 şi până în 2016, România a fost sancţionată în total cu suma de 3,1 milioane de euro.

Rep: Cum au procedat alte state din UE care au fost condamnate pentru condiţiile proaste din penitenciare şi (eventual) câte state din UE se confruntă cu această problemă?

Sorin Dumitraşcu: ­E­x­em­­­­­plul cel mai la îndemână este Italia, care a procedat exact aşa cum s-a angajat România să o facă în 2016 prin acel Memorandum. Şi-a asumat o serie de măsuri, cele mai consistente fiind cele de modernizare şi extindere a infrastructurii penitenciare şi, în paralel, a luat şi măsuri de clemenţă pentru cei aflaţi în detenţie. Din păcate însă, imediat după aplicarea acelor măsuri de clemenţă, numărul infracţiunilor a crescut de trei ori. Situaţie de altfel demonstrată şi de experienţa României: măsurile de amnistie şi graţiere nu sunt eficiente, încurajează criminalitatea şi, de fapt, determină o creştere a numărului deţinuţilor pe termen mediu şi lung.

În Europa, România nu este o excepţie în ceea ce priveşte problema supraaglomerării. România este o excepţie în ceea ce priveşte schimbarea modului de calcul a gradului de ocupare a penitenciarelor, de la momentul la care graţierea şi amnistia au devenit priorităţi politice. Conform SPACE I – Raportul anual privind populaţia penitenciară, în Europa se confruntă cu supraaglomerarea Albania (128%), Belgia (131%), Cipru (109%), Grecia (119%), Franţa (116%), Italia (108%) – iată că, deşi recent a fost aplicată o măsură de graţiere şi amnistie, rămâne un sistem penitenciar supraaglomerat – Muntenegru (108%), Portugalia (117%), Serbia (110%), Slovenia (112%), Macedonia (136%).


În statisticile europene, România figurează cu un grad de ocupare a penitenciarelor în 2015 de 104%, în scădere faţă de 2014, când se înregistra 113%. Iar, de atunci, numărul deţinuţilor a scăzut cu aproximativ 2.000. Excepţional este deci faptul că, brusc, ne raportăm strict la standardul 4mp/deţinut, deşi CEDO ne judecă folosind standardul de 3 mp/deţinut (folosit ca referinţă în proiectul privind acordarea unor zile de câştig deţinuţilor care sunt cazaţi în spaţii care asigură mai puţin de 3 mp/deţinut). Din acest motiv, în discursul prograţiere este folosită cifra de 145% grad de ocupare, deşi conform legii acesta este de mai puţin de 104%.

În ceea ce priveşte calitatea condiţiilor din penitenciare, deţinuţii le găsesc ca fiind nesatisfăcătoare, inclusiv în sisteme penitenciare precum cel Norvegian, care este considerat ca fiind cel mai bine plasat în ceea ce priveşte infrastructura. Astfel chiar şi împotriva Norvegiei, CEDO pronunţă sentinţe pentru calitatea condiţiilor de detenţie, un caz cunoscut fiind cel al cunoscutului criminal în serie Anders Breivik, care a primit recent o despăgubire de 40.000 de euro pentru condiţiile şi regimul de detenţie aplicat.

Aşadar, este nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, însă acest proces nu presupune nici graţierea şi nici raportarea la standarde ideale de confort. Românul liber, cinstit, plătitor de taxe şi victimă a infracţiunilor nu are un nivel ideal de confort acasă şi n-a văzut ca prima iniţiativă a guvernului Grindeanu la preluarea mandatului să se refere la rezolvarea, măcar în parte, a acestei probleme.

Rep: Credeţi că politicienii se vor folosi de decizia pilot a CEDO pentru a forţa modificarea legislaţiei penale şi scoaterea politicienilor condamnaţi din puşcării sub pretextul că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei din închisori?

Sorin Dumitraşcu: Politicienii prograțiere, destui şi cu rezerve de entuziasm nelimitate se pare, au folosit orice pentru a forţa modificarea legislaţiei penale sau aprobarea unor legi de amnistie ori graţiere. Este deci extrem de probabil că acest pretext va fi folosit şi de această dată, chiar dacă fondul problemei nu se rezolva prin măsuri de dezincriminare sau clemenţă. Este nevoie de investiţii în sistemul penitenciar, de acord, dar este nevoie şi de respect pentru victimele infracţiunilor. Or, asta se pare că lipseşte cu desăvârşire din discursul politicienilor.

Lipsesc orice iniţiative care, în contrapondere dacă nu separat, să ajute victimele să-şi recupereze prejudiciul sau să-şi aline suferinţa. Dimpotrivă, apar iniţiative politice care elimină condiţia recuperării prejudiciului la graţiere şi extinderea aplicării acestor măsuri în cazuri de corupţie ori infracţiuni de violenţă. La extrema opusă, dar egalmente iresponsabilă, aceiaşi politicieni propun pedepse cu închisoarea pentru elevii agresivi ori pentru personajele urbane care primesc ceva bani pe motiv că găsesc un loc de parcare.

Rep: Măsuri precum graţierea, relaxarea regulilor de liberare condiţionată sau dezincriminarea unor fapte penale rezolvă problema suprapopulării?

Sorin Dumitraşcu: În niciun caz. Efectele sunt de scurtă durată, iar penitenciarele revin la cel puţin acelaşi număr de deţinuţi în maximum un an de la aplicarea graţierii. În plus, în condiţiile în care în ultimii zece ani numărul deţinuţilor a scăzut în mod natural de la peste 38.000 la aproape 27.000, fără vreo măsură de clemenţă, parte dintre infractori beneficiind de prevederile legislaţiei penale privind aplicarea unor măsuri alternative, o astfel de măsură este inutilă. Măsurile de politică penală care implică acele sancţiuni alternative deja încep să funcționeze, chiar dacă va fi nevoie de timp pentru ca rezultatele să se vadă.

Rep: Ce măsuri ar putea lua România pentru a rezolva problema suprapopulării în acord cu cerinţele unei eventuale condamnări la CEDO?

Sorin Dumitraşcu: Singura măsură care rezolvă problema de fond, calitatea condiţiilor de detenţie, este aceea a investiţiei în infrastructura penitenciarelor. Adevărul este că în ultimii 27 de ani, penitenciarele au fost private de resurse, iar investiţiile serioase au lipsit. Iniţial a fost dezinteres. Până recent, de când politicieni importanţi şi oameni de afaceri au ajuns în penitenciare, orice discuţie pe această temă era refuzată. Or, tocmai aceasta e cauza problemelor de astăzi şi de aceea aplicarea acelui Memorandum semnat în 2016 de către Guvernul României (sau a unui pachet de măsuri similar, dacă acela nu mai este agreat din motive de paternitate politică), este importantă.

Alte măsuri ţin de legislaţia penală, în general, şi în mod specific de întărirea cadrului instituţional pentru aplicarea unor pedepse alternative la pedeapsa cu închisoarea. Astfel, un număr important de infracţiuni uşoare nu vor mai fi sancţionate cu închisoarea, cel puţin la primele abateri, iar sistemul penitenciar va fi treptat degrevat de custodierea unui număr de deţinuţi, care – în plus – vor avea şi mai multe şanse de reintegrare socială rămânând în libertate.

Dan Tapalagă – HotNews.ro




Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de miercuri, 24 mai 2017

Actualitate

» Iohannis va vorbi la summit-ul NATO de la Bruxelles despre brigada multinaţională de la Craiova
» În România nu mai există pestă porcină
» Trei bărbați au fost arestați la Manchester în legătură cu atentatul de luni
» Parlament: Daniel Barbu, numit președinte Autorităţii Electorale Permanente
» 13 ani de la tragedia de la Mihăileşti
» Ministrul Transporturilor, despre privatizarea TAROM și a Companiei Aeroporturi: Exclus!
» Elena Udrea, Ioana Băsescu, Dan Andronic şi alţi trei oameni, trimişi în judecată în dosarul alegerilor prezidenţiale din 2009
» Atentatul de la Manchester: 20 de persoane se află în continuare în stare critică
» Atenţionare meteo: Instabilitatea atmosferică accentuată şi ploi torenţiale
» AEP: 75 de cetățeni români au primit adeverințe pentru a candida la alegerile locale din Italia 
» Comisia de anchetă a alegerilor din 2009: Mircea Geoană va fi reaudiat. Blaga, Oprea, Predoiu, printre viitorii invitaţi
» Lucrări pe Autostrada Bucureşti-Piteşti
» Marea Britanie: Nivelul alertei teroriste a fost întărit, armata va fi pe străzi
» Un paraşutist militar a decedat în timpul unui exerciţiu, pe Aerodromul Clinceni
» Peste 120.000 de angajaţi din primării şi direcţii de taxe locale vor protesta miercuri nemulţumiţi de legea salarizării
» Zece miliarde de euro pe an ajutoare sociale: În România, cel mai bine plătit este statul degeaba

Local

» Nepoți bătuți crunt de bunicul patern, care îi avea în grijă

Dolj

» Craiova: Şofer de BMW oprit în trafic cu focuri de armă
» Programul Zilelor Craiovei 2017
» Bucureştean urmărit național, depistat de polițiștii craioveni
» Bărbat căutat de autoritățile judiciare din Italia, depistat de polițiștii doljeni
» Dolj: Peste 250 sancțiuni aplicate și 40 de permise reținute într-o singură zi
» Craiova: Depistat în trafic cu o alcoolemie record
» Nuntă cu peripeţii: Minivacanță și la căsătoriile civile

Gorj

» Gorj: Instanţa va stabili dacă elevul agresat de mamă poate rămâne în familie
» Târgu Jiu: Consiliul Local decide luni soarta directorul Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”
» Gorj: Protest spontan în Piața Prefecturii
» Gorj: Peste 14.900 de beneficiari ai ajutorului la încălzire
» Gorj: Dosar penal în urma accidentului de muncă din Parcul Central
» Târgu Jiu: Bărbat rănit, după ce a fost lovit de o creangă în Parcul Central
» Gorj: UCB îşi prezintă colecţia de artă
» Gorj: Un bătrân a murit pe câmp
» Gorj: Tineri reţinuţi pentru spargerea unei locuinţe
» Gorj: Marian Negrescu rămâne fără funcţia de director al Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu
» Disponibilizaţii de la CEO beneficiază de servicii de preconcediere

Olt

» Jocuri și premii de 1 Iunie, la Slatina, în baza „Pașaportului de copilărie“
» Olt: Ziua Eroilor, sărbătorită de jandarmi
» Adjunctele de la IȘJ Olt s-au înscris din nou la concurs, după ce s-au retras în aprilie
» Proteste în primăriile din Olt: la Caracal s-a întrerupt lucrul

Vâlcea

» Vâlcea: Cinci tinere din Craiova sunt cercetate pentru furturi din locuinţe
» Percheziţii în Bucureşti şi Râmnicu Vâlcea, într-un dosar cu un prejudiciu de 70.000 de lei

Sport

» Fotbal / CSO Filiaşi încheie sezonul cu o victorie la “masa verde”
» Fotbal / Mircea Rednic și-a prelungit contractul cu Excel Mouscron
» Fotbal / Clubul Pandurii, penalizat cu trei puncte în sezonul viitor dacă se menține în Liga I
» Participarea Simonei Halep la Roland Garros, incertă. Sportiva are ruptură de ligament
» Mircea Sandu, urmărit penal pentru constituire de grup infracţional, delapidare şi spălare de bani
» Pandurii, salt de două poziții în clasament
» Tenismenii craioveni, pe podium la Constanţa
» Ajax și United luptă pentru trofeul Ligii Europa

Opinii

» Oameni

Top