Data de 5 ianuarie este o zi importantă în care prăznuim Ajunul Bobotezei. În ajunul Bobotezei, credincioşii postesc şi se pregătesc într-un mod special pentru a întâmpina marele praznic. Aceştia primesc preotul cu „botezul” sau cu „Iordanul”, care le binecuvântează locuinţele şi gospodăriile cu Aghiasmă Mare. O superstiție veche spune că după ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari. În tradiția populară, în această zi se respectă mai multe obiceiuri. În Ajunul Bobotezei se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total. Cu toate acestea, în Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ține post negru. Una dintre cele mai comune tradiții de Bobotează este aflarea ursitului de către fetele nemăritate. În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, acestea trebuie să-și pună busuioc sub pernă și să-și lege un fir roșu de mătase la degetul inelar pentru a-și visa ursitul. De asemenea, în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.
Ce este Boboteaza
Pe data de 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă marchează o mare sărbătoare, este vorba despre Bobotează. Boboteaza este una dintre cele 12 sărbători religioase importante de peste an. Sărbătoarea amintește de Botezul lui Hristos în apa Iordanului, înainte ca acesta să pășească pentru prima dată în lume. Boboteaza este cunoscută și sub denumirile de Epifanie, Teofanie sau Aratarea Domnului. Boboteaza ocupă un loc special mai ales în viaţa credincioşilor de la sate, unde cu acest prilej sunt organizate o serie de datini şi obiceiuri ce au rolul de a da o aură aparte acestui praznic împărătesc.
