16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalIncendierea miriștilor, nesancţionată

Incendierea miriștilor, nesancţionată

Mai multe instituții s-au grăbit să reamintească, odată cu temperaturile mari înregistrate și cu începerea sezonului de recoltat, că arderea vegetației uscate și a miriștilor este interzisă, autorii fiind pasibili de amenzi usturătoare. Au apărut, între timp, și primele incendii.

Cu avertizări au venit pompierii militari, reprezentanții Direcției Agricole, iar instituții la fel de implicate în adevăratul fenomen care se petrece vara în România, când țara arde la propriu, ar mai fi câteva, și amintim aici doar protecția Mediului și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Niciuna însă nu aplică amenzi suficient de mari încât să-i astâmpere pe fermieri, deși legislația prevede așa ceva.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevede amenzi între 3.000 și 6.000 de lei pentru persoane fizice şi respectiv între 25.000 și 50.000 de lei persoane juridice în cazurile de arderi, acestea afectând mediul înconjurător. ISU poate aplica, la rândul său, amenzi de la 1.000 la 2.500 de lei pentru efectuarea unor lucrări de arderi a resturilor vegetale fără întrunirea condiţiilor legale şi, respectiv, fără luarea măsurilor de evitare a propagării la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi, care este contravenție. Pompierii au fost, de altfel, și singurii care au sancționat, atunci când autorii au fost identificați, acest comportament, anul trecut aplicând amenzi în valoare totală de 5.000 de lei. Asta în condițiile în care pe parcursul verii s-au înregistrat 651 de intervenții ale pompierilor în astfel de situații. Numărul incendierilor de miriște a fost, de departe, mult mai mare, având în vedere faptul că unele au fost stinse cu sprijinul serviciilor voluntare de la nivelul localității, iar altele, care n-au pus probleme, nu s-au mai raportat.
Identificarea autorilor, spun reprezentanții ISU, este principala piedică în calea aplicării și mai multor amenzi și a descurajării comportamente-lor ilegale și dăunătoare mediului. „Sunt foarte greu de identificat persoanele care fac asta. Anul trecut s-a refăcut, în funcție de analiza săptămânală a misiunilor, planul de control și s-a mers strict pe zonele în care s-a observat un număr mare de evenimente. Au fost, practic, depistați la fața locului“, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Olt, Alin Băsășteanu.

Impactul asupra solului

La amenzile deloc de neglijat de care sunt pasibili autorii se adaugă și penalizările APIA, instituția care poate anula plata subvenției pe terenul respectiv dacă incendierea i se impută fermierului. Pentru că există portițe de scăpare, acest lucru nu se întâmplă niciodată, APIA Olt neaplicând, până acum, vreo penalitate de acest fel, deși anul trecut, de exemplu, s-au anunțat aproximativ 60 de incendii, acestea afectând aproape 100 de hectare de teren. „Declară că le-a luat foc miriștea, dar ei nu știu ce s-a întâmplat“, explică directorul adjunct al APIA Olt, Gheorghe Dumitrescu, modalitatea în care decurge totul, iar APIA nu poate face poliție, cum nu face nici ISU și nici APM.
Deși nimeni nu plătește, efectele acestor gesturi sunt extreme. Șeful Oficiului de Studii Pedologice Olt, Raul Rotea, explica anul trecut, consultând specialiștii, că impactul asupra fertilității terenului este teribil. „După anii ’90, pe baza studiilor efectuate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Olt s-a observat o scădere a aprovizionării solului cu materie organică (humus), care este definitorie pentru aprecierea fertilităţii solului. Principala cauză a scăderii gradului de aprovizionare a solului cu materie organică este tocmai aceasta. Miriştile au fost arse, iar materia organică introdusă în sol a fost foarte mică. Pe anumite zone, un foc puternic poate distruge până la 3-4 milimetri de sol fertil, ceea ce poate părea foarte puţin pentru cei care fac agricultură de dragul profitului, dar aceştia ar trebui să ştie că în mod natural un centimetru de sol fertil se formează în 300 – 500 de ani. (…) Distrugerea fertilităţii solurilor nu este singurul efect nefast al incendierii miriştilor, pentru că, odată cu plantele uscate în incendii, pier şi foarte multe microorganisme şi vieţuitoare, care au rolul lor, foarte important, în agricultură. Un alt efect foarte dăunător al acestor incendieri este distrugerea echilibrului floristic, mai ales în cazul păşunilor, pentru că există plante foarte valoroase care nu rezistă la foc, rămânând în schimb plante mai rezistente, dar şi mai puţin valoroase pentru hrana animalelor“, a explicat Rotea.
Deși sunt fermieri care se agață de prevederea conform căreia se pot efectua arderi controlate, în situația în care anumiți dăunători nu pot fi altfel stârpiți, aceasta, de fapt, este imposibil de aplicat la noi. Ar trebui mai întâi anunțată agenția fitosanitară, specialiștii ar trebui să constate acest fapt (atacul dăunătorului și imposibilitatea anihilării acestuia prin alte metode), să se impună carantina etc., procedurile fiind foarte clare. Este motivul pentru care niciodată un fermier nu a cerut acest aviz fitosanitar, singurul pe baza căruia s-ar putea obține, legal, o autorizație de la Agenția pentru Protecția Mediului pentru o astfel de ardere.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS