8.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePrima expediţie ştiinţifică românească ce va studia schimbările climatice ale Pădurii Boreale de pe teritoriul Rusiei porneşte la drum

Prima expediţie ştiinţifică românească ce va studia schimbările climatice ale Pădurii Boreale de pe teritoriul Rusiei porneşte la drum

Prima expediţie românească ce îşi propune studiul schimbărilor climatice asupra Pădurii Boreale de pe teritoriul Rusiei porneşte la drum în noaptea de joi spre vineri, propunându-şi nu doar un scop ştiinţific, ci şi stabilirea unor contacte cu comunităţile româneşti de pe teritoriul statului, în Anul Centenarului, mergând totodată pe urmele militarilor voluntari români care au luptat acum 100 de ani în Siberia şi în zona oraşului Vladivostok, punctul final al expediţiei, scrie Agerpres.

Expediţie ştiinţifică va porni de la Grădina Botanică a Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou, instituţie ce a iniţiat acest proiect, în parteneriat cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, şi va urma, în perioada 15 iunie – 15 iulie, un traseu de circa 22.000 de kilometri pe recent deschisa şosea trans-siberiană din Rusia.

Obiectivul principal este analiza efectului schimbărilor climatice asupra Pădurii Boreale, analiză ce va fi efectuată de către o echipă multidisciplinară acoperind domenii precum botanică, geografie, entomologie, zoologie, dendrologie şi fiziologie vegetală – fotosinteză.

Echipa este formată din: Cosmin Sicora – directorul Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou; Sabin Bădărău – UBB; Laszlo Zoltan – UBB; Alexandru Stermin – UBB; Nicolaie Hodor – UBB; Romulus Stan – Grădina Botanică din Cluj-Napoca; Ioan Zai – UBB; Daniel Şimonca – CCB Jibou; Gabriel Mladin – CCB Jibou; Dan Turc – CCB Jibou şi Sebastian Olaru – jurnalist AGERPRES.

Expediţia este parte a unui proiect mai amplu care urmăreşte efectul schimbărilor climatice asupra Pădurii Boreale ce acoperă emisfera Nordică şi reprezintă un veritabil „plămân verde” al Terrei. Va fi prima expediţie de această amploare care va duce în teren aparatură sofisticată de măsurare a parametrilor fiziologici ai plantelor, ce va permite o estimare de precizie a gradului de ameninţare a acestui tip de ecosistem şi a ecosistemelor învecinate.

Reprezentanţii UBB Cluj-Napoca îşi propun în această expediţie şi stabilirea unor relaţii de colaborare cu specialişti din universităţile de renume din Rusia.

„Încercăm să construim o relaţie pentru UBB şi pentru România cu specialişti de la centre universitare din Asia rusească – pentru că aşa o putem numi. E vorba despre Novosibirsk, Irkutsk, Khabarovsk şi Vladivostok. Acolo sunt şcoli botanice, şcoli naturalistice foarte puternice. Din păcate, e greu să înnozi o relaţie cu ei, chiar şi pe internet, pentru că nu prea folosesc limba engleză. Noi o să încercăm să-i contactăm personal, pentru că ei lucrează mai mult cu colegi cehi, slovaci, sârbi, bulgari sau sloveni, probabil ca afinitate slavă şi limbi înrudite. Noi încercăm o abordare directă, vizitându-i la grădinile lor botanice, la institutele lor de cercetări şi ştiinţele naturii. Expediţia, într-adevăr, e dedicată unei încercări de a găsi o corelaţie clară între evoluţia vegetaţiei şi evoluţia climatului. Colegii din Rusia au lucrări extraordinar de importante şi de bine cotate pe plan internaţional în domeniul schimbărilor climatice şi a evoluţiei vegetaţiei”, a declarat joi, pentru AGERPRES, lectorul şi asistentul universitar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB, doctorul Vasile Bădărău.

El a adăugat că se intenţionează şi stabilirea unei colaborări prin care studenţii români să poată face practică în Rusia.

„Apoi, e un vis pentru noi, cei de la UBB, să putem cu studenţii de la Mediu, poate şi de la Biologie şi Geografie, să încercăm o colaborare în care să includem schimbul de studenţi, pentru că asta trebuie să fie atractivitate principală la o facultate de ştiinţele naturii: să duci studenţii în practici cât mai îndepărtate de pe glob, în zone pe care românii le cunosc mai puţin. Acesta este al doilea obiectiv al nostru”, a menţionat Vasile Bădărău.

Potrivit directorului CCB Jibou, rolul expediţiei nu este doar unul ştiinţific, ci se intenţionează şi realizarea unor întâlniri cu membri ai comunităţilor româneşti din Rusia, pentru a le aduce „un strop de România” şi chiar realizarea unui „arc peste timp” vizând fapte de arme ale „Corpului voluntarilor români din Siberia”, constituit din voluntari recrutaţi din rândul prizonierilor de război de naţionalitate română din Rusia, evadaţi din armata austro-ungară când România a intrat în războiul de eliberare a Ardealului din 1916. În perioada 1918-1920, între 2.000 şi 5.000 de voluntari români au luptat în Siberia, în cadrul conflictului intern dintre bolşevici şi imperialişti, în principal pentru apărarea căii ferate trans-siberiene.

„În contextul Anului Centenar, expediţia vizează contacte cu comunităţi româneşti de pe teritoriul Rusiei. Vrem să ne întâlnim cu ei, să discutăm, să le aducem şi lor un strop de România. De asemenea, am descoperit un lucru interesant. La sfârşitul Primului Război Mondial, un corp expediţionar al Armatei Române a luptat şi chiar a cucerit şi administrat zone de aici. Militarii români au avut şi trenuri blindate ale Armatei Române cu care s-au dus în Siberia, în 1918-1920. Practic, a fost în timpul Revoluţiei Bolşevice, când Rusia era împărţită în două, între ‘albi’ şi ‘roşii’. În partea dinspre Moscova erau bolşevicii, ‘roşii’, iar spre Siberia erau ‘albii’, adică ţariştii, iar un corp de voluntari, ofiţeri şi soldaţi români a fost în zonă, în sprijinul armatei imperiale ruse. Bolşevicii au învins în cele din urmă, dar românii noştri au luptat acolo şi şi-au făcut simţită prezenţa prin fapte de vitejie, inclusiv la Vladivostok. La 100 de ani, refacem cumva un arc peste timp”, a precizat Cosmin Sicora.

Nu în ultimul rând, specialiştii de la CCB Jibou vor să vadă şi modul în care populaţiile indigene folosesc plantele în viaţa cotidiană.

„Este vorba de studii etnobotanice, numai că termenul se confundă acum cu plantele etnobotanice de la noi. De fapt sunt două lucruri diferite, etnobotanica fiind o ştiinţă care studiază folosirea plantelor în scop tradiţional de către diferite populaţii, deci nu are legătură cu stupefiantele. Am vrea să discutăm cu localnicii şi să-i întrebăm cum folosesc ei plantele în viaţa lor de zi cu zi, de la alimentaţie, medicină, pentru colorare de ţesături şi aşa mai departe”, a subliniat directorul CCB Jibou.

Potrivit organizatorilor, prin natura şi amploarea ei şi prin obiectivele propuse, expediţia este prima de acest fel din România, fiind totodată unică la nivel ştiinţific mondial.

*** Expediţia de cercetare „Efectele Schimbărilor Climatice asupra Marii Păduri Boreale” va fi reflectată de Agenţia Naţională de Presă printr-o secţiune specială pe site-ul AGERPRES, intitulată „Destinaţie Siberia – schimbări climatice în Pădurea Boreală”. Materialele difuzate vor fi transmise pe fluxurile Transilvania, Educaţie-Ştiinţă, Planetă şi vor purta marca #DestinaţieSiberia.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS