În Vietnam, pungile de plastic acoperă mangrovele, în Thailanda, o balenă a înghiţit 80 de pungi, insulele indoneziene nu mai au câteodată nimic paradisiac: în Asia, efectele poluării cu deşeuri din plastic sunt dramatice, comentează marţi AFP, potrivit Agerpres.
China, Indonezia, Filipine, Thailanda şi Vietnam sunt cinci ţări din Asia care aruncă în fiecare an peste 4 milioane de tone de deşeuri plastice în mările lumii, adică jumătate din totalul deşeurilor, potrivit organizaţiei neguvernamentale Ocean Conservancy. Şi dacă nu se face nimic, până în 2025 vor fi 250 milioane de tone de deşeuri plastice acumulate în apele globului, conform cercetătorilor.
„Suntem în plină criză a poluării cu plastic, se vede peste tot, în râurile noastre, în oceanele noastre, peste tot”, trage un semnal de alarmă Ahmad Ashov Birry, de la Greenpeace din Indonezia, în contextul în care 5 iunie a fost decretată Ziua Mondială a Mediului.
China, Indonezia, Filipine, Thailanda şi Vietnam sunt de asemenea printre ţările care au cea mai puternică creştere în Asia, dispunând de o economie bazată amplu pe producţia de materiale plastice, iar în absenţa unui sistem de colectare şi de reciclare performant, deşeurile sunt aruncate în natură. Cei care suportă consecinţele sunt în primul rând oamenii care trăiesc din pescuit şi care văd cum zonele unde au pescuit ani în şir se transformă în gropi de gunoi.
În mangrove, ecosistemul fragil al mlaştinilor maritime tipice regiunilor tropicale este afectat de o mare de deşeuri şi saci de plastic.
Un recent raport al organizaţiei neguvernamentale World Animal Protection subliniază pericolul plaselor de pescuit abandonate în mare, acestea făcând parte din poluanţii plastici.
În Thailanda, o balenă a murit la începutul lunii iunie: veterinarii au găsit peste 80 de pungi de plastic în stomacul său, ultima ilustrare a dramei poluării cu plastic, care nu este decât „partea vizibilă a aisbergului”, subliniază John Tanzer de la ONG WWF. „Poluarea oceanelor noastre este atât de mare încât aceasta atinge de acum toate nivelurile ecosistemului, de la cele mai mici creaturi până la balene”, deplânge el.
Şi această poluare afectează de asemenea apa dulce, microparticulele din aceste deşeuri de plastic dezintegrându-se de-a lungul anilor şi regăsindu-se în apa pe care milioane de asiatici o beau în fiecare zi. ONG International Union for Conservation of Nature este pe cale să întocmească un studiu mondial despre efectele acestor particule până la consecinţele încă nerecunoscute.
Fie în China, în Indonezia, în Filipine, în Thailanda sau în Vietnam, colectarea deşeurilor este fragmentară: mai puţin de jumătate din deşeuri sunt colectate în mod corespunzător acolo. Într-o societate de consum al „totului din plastic”, educaţia cetăţenilor asiatici, care nu au trecut încă la pungile reutilizabile în supermarketul, este una din schimbările-cheie de operat, cu ameliorarea colectării, potrivit experţilor.
A doua economie mondială, China a interzis anul trecut importul de deşeuri plastice, refuzând să fie groapa de gunoi a lumii. Dar imensa majoritate a deşeurilor publice în China rezultă de la propria sa populaţie, notează AFP.
